Liliana Popescu: Viitorul președinte trebuie să dezvolte relații de prietenie cu România și Ucraina

Factorul geopolitic nu e singura miză a alegerilor prezidențiale, alegătorii din R.Moldova au în minte și fenomenul corupției, felul în care se sifonează banii publici, dar și avantajele de bunăstare pe care le-ar putea oferi în timp apropierea fie de UE, fie de Rusia, declară Europei Libere Liliana Popescu, prorector al SNSPA din România.

Interviu cu Liliana Popescu (București) despre alegerile prezidențiale din 1 noiembrie

Europa Liberă: Alegătorii din Republica Moldova sunt chemați la urne, în acest week-end cel mai probabil va fi primul tur de scrutin. Votarea este văzută ca o luptă între cei care sprijină legături mai strânse cu Rusia lui Vladimir Putin și cei care doresc integrarea în Uniunea Europeană. De acolo, de la București, există interes pentru a urmări acest scrutin?

Liliana Popescu: „La București există mai multă lume care urmărește ce se întâmplă la Chișinău. Cred că lucrurile sunt un pic mai complicate decât a caracteriza aceste alegeri ca având o miză geopolitică. Mă gândesc la felul în care cetățenii Republicii Moldova prelucrează și au prelucrat de-a lungul timpului ce înseamnă să fii mai aproape, să ai relații mai bune cu Rusia, ce înseamnă să ai relații mai bune cu Uniunea Europeană și, bineînțeles, au văzut de-a lungul timpului ce înseamnă atunci când primești bani din afară și ei se sifonează.

Deci, tema corupției cred că e sigur în mintea alegătorului din Republica Moldova. La nivelul cetățenilor moldoveni ceea ce contează e mai puțin geopolitica, ci ce efecte scontează ei printr-o apropiere mai mare. La ora asta, din păcate, lucrurile într-adevăr se cam pun în termeni de sau-sau – sau Rusia, sau Uniunea Europeană/Occident. Deci, asta mi se pare mie că e nota definitorie, adică se poate vedea din afară ca o opțiune geopolitică, dar cred că lucrurile sunt mai complicate.

Oamenii se gândesc: oare ce avantaje am putea noi avea din punct de vedere economic și cum am putea noi s-o scoatem mai bine la capăt și cu cine, cu care dintre candidați? Cred că așa se pun problemele.”

Europa Liberă: Dar în acești ani, aproape trei decenii de independență a Republicii Moldova, mereu când e vorba despre alegeri se zice că Moldova e la o răscruce, că de data aceasta cetățenii trebuie să decidă încotro și pe ce cale să se îndrepte statul lor, ca după asta să vadă că nimic nu se întâmplă?

Liliana Popescu: „Da, pentru că, sigur, economia Republicii Moldova este una slabă, nici statul nu este foarte puternic și în circumstanțele astea este foarte dificil ca alegerea unui președinte care să fie mai pro-european sau mai pro-rus să rezolve ceva. Președintele are un rol important în politica externă, dar în politica internă, până la urmă, forțele politice care sunt la guvernare contează, parlamentul, guvernul...”

Europa Liberă: Partenerii occidentali ai Republicii Moldova insistă pe alegeri libere, corecte, democratice și indiferent de cine va ieși învingător vor continua să aibă o colaborare în avantajul ambelor părți. Pe de altă parte, vin declarații și din partea Kremlinului, chiar președintele rus Vladimir Putin a declarat că el contează pe faptul că cetățenii Republicii Moldova vor aprecia la aceste alegeri eforturile președintelui Igor Dodon de apropiere de Federația Rusă, pentru că în Occident vinurile nu sunt așteptate, la fel ca și alte mărfuri pe care le produce Republica Moldova. Cum vedeți Dvs. implicarea factorului extern?

Liliana Popescu: „Cred că dl Putin ar trebui să-și aducă aminte perioadele în care vinul moldovenesc nu era binevenit în Rusia, s-au oprit importurile de vin și asta a fost una din cauzele pentru care Moldova a căutat alte piețe de desfacere. Sigur că acum e ușor de spus așa, poate unii au uitat acest „amănunt”.

Bineînțeles că factorul extern are un rol important mai ales când e vorba despre opțiunea pentru alegeri democratice, libere și corecte versus alegeri fraudate. Acum în ce privește posibila fraudare a alegerilor, din informațiile mele, circulă o serie de fake news-uri pe zona asta și, mai ales, venite dinspre Moscova, cum că e posibil ca alegerile să fie fraudate, Vestul să încerce o nouă „revoluție colorată” ș.a.m.d. Știm deja despre aceste știri și interpretări false și de-a dreptul povești inventate.

Dar ceea ce este important este ca în Republica Moldova la aceste alegeri să fie reprezentanți ai organizațiilor internaționale relevante cum ar fi OSCE-ul, dar și reprezentanți ai societății civile din Moldova, dar și din străinătate care să monitorizeze ce se întâmplă, cu atât mai mult cu cât înțeleg că există un pronostic conform căruia în turul al doilea, căci se va ajunge la un tur al doilea, este posibil să se ajungă la un rezultat destul de strâns între, se presupune, Maia Sandu și Igor Dodon.

Să nu uităm că acum patru ani a fost un rezultat foarte strâns, adică diferența de rezultate a fost undeva la 4 la sută și, de asemenea, din ce am înțeles, există, se organizează acum excursii peste Nistru. Deci înțeleg că a fost adoptată acum ceva timp regula dictată de situația pandemiei ca să nu se treacă de pe o parte pe alta a Nistrului, iată se face acum excepție, chiar de 1 noiembrie. Deci e o mare surpriză! Și atunci e posibil ca aceste autobuze sau modul organizat de a aduce alegătorii să-l favorizeze pe dl Dodon, evident. Cred că astea sunt lucruri la care este important să se uite societatea din Republica Moldova și din România, și toți factorii interesați cât de corecte vor fi alegerile.”

Europa Liberă: Ați reținut și declarațiile pe care le făceau demnitari înalți de la Moscova, spunând că Statele Unite ale Americii ar pregăti destabilizări după alegeri, că ar putea să se ajungă la o „revoluție colorată”? Cum trebuie tălmăcite aceste declarații care vin din partea Rusiei?

Liliana Popescu: „Păi, lucrurile cred că trebuie tălmăcite prin prisma experienței istorice recente. Și despre Ucraina de la Kremlin au venit povești cu o „revoluție colorată” care a fost orchestrată, organizată de către Occident ș.a.m.d. Dar, până una-alta, cine a acaparat un teritoriu? Rusia! E vorba despre Crimeea. Deci trebuie să citim această poveste a „revoluției colorate” ca pe un mod de a acoperi, știți cum fac sepiile în mare, când aruncă cu cerneală, așa, hai să aruncăm cu povestea cu „revoluțiile colorate”, că după aceea vedem noi ce facem și cum lucrăm acolo.

Până una-alta, Republica Moldova se află în raza de influență a Federației Ruse, lucrul acesta nu poate fi negat. E suficient să ne gândim la armamentul și trupele aflate pe teritoriul Republicii Moldova, adică în fâșia autointitulată „Republica Moldovenească Nistreană”.”

Europa Liberă: Credeți că problema transnistreană va deveni o prioritate pentru a fi rezolvată de către următorul șef de stat?

Liliana Popescu: „Întotdeauna cred că președintele va încerca să rezolve cumva. Din păcate, cred că este o problemă insolvabilă, este insolvabilă atât timp cât nu se ajunge la o înțelegere care depășește granițele Republicii Moldova. Mă refer la actori mari în această Europă sau chiar Eurasie. Rusia nu va renunța la jocurile și influența sa, și puterea sa pe care i-o conferă Transnistria. Am văzut că și-a asumat la un moment dat, într-o perioadă în care relațiile ruso-europene erau bune, în 1999, la Istanbul s-a angajat că va retrage trupele de acolo ș.a.m.d.

Încercarea aceea de la Meseberg între Merkel și Medvedev, când a fost el președinte, nu a avut sorți de succes. Asta și pentru că Uniunea Europeană nu a vrut să meargă pe varianta Germaniei. Lucrurile evoluează, sigur președintele are datoria și va încerca să negocieze cumva lucruri bune pentru Moldova în relație cu Transnistria, dar vedeți că din când în când apar presiuni dinspre Kremlin să se ajungă la o formulă negociată de federalizare, dar o federalizare în care Transnistria să aibă un veto față de Chișinău ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Ce politică ar trebui să promoveze cel care va obține mandatul de președinte al Republicii Moldova cu statele vecine, în primul rând, cu România și Ucraina?

Liliana Popescu: „Ar fi bine să dezvolte relații deschise, de prietenie și mult mai calde atât cu România, cât și cu Ucraina. De ce? Pentru că și România se simte așa, destul de rău când la Chișinău ești permanent văzut ca dușman când tu încerci să ajuți, să sprijini și ai o atitudine pozitivă, și la Bruxelles sunt multe exemple în sensul acesta. Eu înțeleg că este importantă menținerea unui echilibru, dar mie mi se pare că dl Dodon a trecut foarte mult în barca Moscovei și lucrul acesta cred că este în detrimentul Republicii Moldova, mai ales că mulți cetățeni ai Republicii Moldova lucrează și în Occident, mulți sunt în România, deci în Uniunea Europeană. Cred că lucrurile ar trebui să fie mai echilibrate.”

Europa Liberă: Și pe final, în altă ordine de idei, din analizele Dvs., din observațiile Dvs., cât de pregătite sunt societățile statelor din această regiune să accepte venirea unei doamne, unei femei la cârma țării?

Liliana Popescu: „Păi nu văd de ce nu ar accepta. Să ne gândim că, de exemplu, în Lituania a fost o președintă, dna Gribauskaite, care a fost o președintă excelentă. Am avut prim-ministru în Ucraina, pe dna Timoșenko, dar chiar și în Republica Moldova dna Greceanîi a avut poziții și de prim-ministru, acum de șefă a parlamentului. Până la urmă, nici nu este important cum privesc alții. Poate că ar fi un lucru extraordinar ca Moldova să dea un exemplu în regiune? De altfel, Moldova a dat exemplu în regiune de mai multă vreme prin faptul că proporția femeilor implicate în politica moldovenească a fost mai mare decât în România și în alte state din regiune o bună perioadă de timp. Deci, mi s-ar părea ceva proaspăt, ca să spun așa.”

------------------------------------

Liliana Popescu este profesor universitar la SNSPA Bucureşti (Ph.D., Universitatea din Manchester, 1996), actualmente prorector. A fost consilier al Ministrului Afacerilor Externe şi Director (Direcţia de Planificare Politică, 1998 – 1999).

Publicațiile sale includ cărțile: Construcția Uniunii Europene (București: Ed.C.H.Beck, 2009); Politica sexelor (București: Ed. Maiko, 2004); Libertate individuală și manipulare politică (București: Politeia-SNSPA, 2003). Fondator și co-editor al revistei în limba engleză The Romanian Journal of Society and Politics (din 2001). Contribuitor la Foreign Policy Romania.

Liliana Popescu are o istorie de pionierat în domeniul campaniilor civice și publice: în sprijinul promovării femeilor expert în relații internaționale în spațiul public (2020); în sprijinul democrației în România (co-inițiaoare platforma Respect, 2017); primul protest public împotriva violenței domestice (2000 - CNN, BBC, ABC etc. au prezentat evenimentul); primul Festival al Diversității (2004, co-inițiator și co-organizator). Interviuri media multiple și participare la programe: în România, R Moldova, în mass-media internațională.