În anunțul din 29 ianuarie, Lukoil a precizat că, pentru a avea loc, tranzacția cu fondul american mai trebuie aprobată de guvernul Statelor Unite. SUA au impus sancțiuni Lukoil din cauza războiului dus de Rusia în Ucraina, iar ministerul american de Finanțe i-a acordat un termen până la 28 februarie pentru a-și vinde portofoliul global.
Într-un comunicat despre înțelegerea cu Carlyle, citat de Reuters, compania rusă a anunțat că intenționează să-i vândă subsidiara din Austria, care administrează activele sale externe, Lukoil International GmbH.
Acestea includ active în Europa, Orientul Mijlociu, Africa, Asia Centrală și Mexic - de la o participație majoritară în uriașul zăcământ petrolier West Qurna 2 din Irak până la rafinării din Bulgaria și România sau rețele de benzinării, ca în R. Moldova.
La Chișinău, guvernul moldovean a spus la câteva ore de la anunțul Lukoil că a finalizat în aceeași zi o tranzacție prin care a readus înapoi în proprietatea statului, în urma unui efort de câteva luni, complexul de alimentare a avioanelor, deținut de Lukoil la Aeroportul Internațional Chișinău (AIC).
O decizie a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, o structură a guvernului condus de premierul Alexandru Munteanu, a dispus și amendarea Lukoil-Moldova cu 5 milioane de lei pentru că nu s-a conformat unei hotărâri anterioare de a transmite activele statului. La fel, compnaiei i-a fost suspendată posibilitatea de a desfăşura activități în domenii de importanță pentru securitatea statului.
„Agenția Proprietății Publice și AIC au finalizat procesul de inventariere și au semnat astăzi, 29 ianuarie, cu SRL Lukoil Moldova, actele de predare–primire ale complexului petrolier din cadrul AIC”, se spune într-o declarație a ministrului Energiei, Dorin Junghietu, care adaugă: „Autoritățile vor continua să asigure gestionarea activelor în conformitate cu interesul public și cadrul legal în vigoare”.
Așa încât, tranzacția între Lukoil și Carlyle, dacă va fi dusă la bun sfârșit, n-ar trebui să includă și activele de la AIC, ci doar rețeaua de benzinării a firmei ruse în R. Moldova, au mai spus Europei Libere surse din Ministerul Energiei.
Lukoil deține o rețea de aproximativ 110 stații PECO din circa 570 existente în R. Moldova, iar până la anunțarea sancțiunilor americane, în octombrie 2025, avea o cotă de aproximativ 25% din piața retail.
Un ecran uriaș în Times Square, la New York, anunțând listarea Carlyle Group la bursa NASDAQ
Epopeea activelor Lukoil de la AIC
Aeroportul Internațional Chișinău, întreprindere de stat, a preluat de la Lukoil gestionarea complexului de alimentare a avioanelor - un depozit de kerosen și alte instalații - încă în luna noiembrie 2025, printr-un contract de comodat, pentru a evita posibile blocaje în urma sancțiunilor americane.
Dar autoritățile au continuat apoi eforturi pentru a readuce de tot în proprietatea statului aceste active considerate de importanță strategică, pe care R. Moldova le-a vândut companiei rusești în 2005.
În urma unei analize, guvernul a spus în decembrie că a ajuns la concluzia că Lukoil nu și-a îndeplinit angajamentele de investiții asumate în 2005, așa încât contractul de atunci trebuie rupt pentru a se reveni la situația inițială, de până la vânzarea complexul energetic de la aeroport.
În ianuarie, Lukoil a informat însă autoritățile că refuză să semneze actele de predare a activelor către Agenția Proprietății Publice și AIC, așa încât guvernul a amenințat cu amenzi și alte consecințe.
Pe 27 ianuarie, vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, s-a declarat convins, într-un interviu pentru Europa Liberă, că guvernul său va reuși să readucă în cele din urmă în proprietatea statului infrastructura de la AIC.
Dar finalizarea tranzacției s-a produs doar după anunțul Lukoil despre înțelegerea cu Carlyle.
O preluare a activelor internaționale ale companiei rusești de către fondul de investiții american, înainte ca disputa privind activele de la AIC să fie soluționată, putea complica demersul guvernului moldovean, a spus Europei Libere expertul în energie, Eugen Muravschi, de la organizația WatchDog.
Într-un asemenea caz, spune el, ar fi dispărut riscul sancțiunilor americane și „riscul să ne trezim cu probleme de funcționare a aeroportului”, dar și nevoia stringentă de a readuce în proprietatea statului infrastructura energetică de la AIC.
O autocisternă Lukoil, pe Aeroportul Internațional Chișinău, într-o imagine de arhivă de pe site-ul Lukoil-Moldova
Cât de sigură este tranzacția Lukoil - Carlyle
Și Lukoil, și Carlyle au spus că tranzacția este condiționată de finalizarea mai multor proceduri legale și de obținerea aprobărilor din partea Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Ministerului de Finanțe din SUA.
Reuters reamintește că, după ce administrația Trump a anunțat sancțiunile contra Lukoil, paralizându-i practic operațiunile externe, mai mult de zece cumpărători și-au manifestat interesul pentru a-i prelua activele din străinătate, inclusiv Carlyle, dar și giganții americani Exxon Mobil și Chevron, conglomeratul din Abu Dhabi IHC și compania saudită Midad Energy.
Lukoil a precizat că tranzacția convenită cu Carlyle nu include activele sale din Kazahstan.
Guvernul țării central asiatice a spus că a depus o ofertă oficială la autoritățile americane pentru a achiziționa participațiile Lukoil în proiectele energetice kazahe. Acestea includ Consorțiul Conductei Caspice, principalul canal de export al petrolului kazah, precum și cel mai mare zăcământ petrolier al țării, Tengiz.
Până în prezent, ministerul american de Finanțe a blocat alte două tentative de cumpărare a activelor Lukoil: un acord cu grupul elvețian Gunvor, în octombrie, și un schimb de acțiuni propus în decembrie de Xtellus Partners, fosta divizie americană a băncii rusești VTB.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te