Decizia „privind alinierea la unele măsuri restrictive internaționale ale Statelor Unite ale Americii instituite împotriva companiilor petroliere ruse” prevede „revenirea la situația de dinainte de 2005”, când infrastructura petrolieră de la aeroport se afla în proprietatea statului.
Hotărârea a fost luată de Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, condus de premierul Alexandru Munteanu, în textul ei precizându-se că „nu este un act administrativ în sensul Codului administrativ”, ci poartă „caracter politic”.
Este soluția găsită de autorități după aproape două luni de discuții și analize cauzate de decizia din octombrie a Statelor Unite să impună Lukoil sancțiuni, care puteau cauza blocaje în furnizarea de combustibil la aeroportul din Chișinău.
Anunțând-o într-o postare pe Facebook în seara de 15 decembrie, premierul Munteanu a justificat-o atât prin nevoia „furnizării nepericlitate de petrol pentru aeronave”, cât și prin faptul că Lukoil-Moldova a ignorat câteva cerințe pe care autoritățile moldovene i le-a înaintat încă din luna mai 2024.
Prin urmare, a spus premierul, „în 20 de zile, statul Republica Moldova va deveni proprietar al infrastructurii petroliere aeroportuare”.
Nu este limpede de la ce dată se numără cele 20 de zile: decizia Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului este datată cu 10 decembrie, a fost anunțată de premierul Munteanu pe 15 decembrie, a apărut pe site-ul guvernului pe 16 decembrie, dar data publicării este indicată drept 12 decembrie. În tot cazul, termenul cel mai îndelungat posibil ar fi 5 ianuarie 2026.
Compania Lukoil-Moldova a evitat să comenteze decizia autorităților moldovene, spunând Europei Libere că va reveni asupra situației „mai târziu”.
Părerea expertului
Statul administrează deja de peste o lună furnizarea de combustibil la aeroport, preluând operațiunea de la Lukoil printr-un contract de comodat încheiat încă pe 13 noiembrie pentru a se alinia la sancțiunile americane.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a spus atunci că pasul următor va fi „cumpărarea” activelor și infrastructurii aeroportuare din proprietatea „Lukoil”.
Într-o discuție anterioară cu Europa Liberă, el a evitat să facă estimări în ceea ce privește valoarea acestor proprietăți, spunând că este în curs de evaluare.
Pentru expertul în energie al comunității WatchDog, Eugen Muravschi, soluția aleasă în cele din urmă de guvern, deși în linii mari binevenită, trezește câteva „semne de întrebare”.
Într-o discuție cu Europa Liberă, el a spus că poate fi interpretată ca o decizie de naționalizare, iar dacă nu se bazează pe argumente puternice și corecte din punct de vedere juridic, transmite un semnal negativ pentru mediul investițional.
Invocarea unor raționamente politice în decizia Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, spune Muravschi, comportă riscul unor procese de arbitraj internaționale, cu litigii costisitoare și de durată.
Investigarea tranzacției din 2025
Anunțând decizia de readucerea în proprietatea statului a infrastructurii petroliere de la aeroport, premierul Munteanu a mai spus că autoritățile au „sesizat organele abilitate pentru a investiga întreaga procedură din 2005 de preluare a terminalului petrolier de la aeroport de către Lukoil”.
Tranzacția s-a petrecut într-o perioadă în care relațiile între Lukoil și guvernarea comunistă de la Chișinău erau „foarte bune”, reamintește expertul Eugen Muravschi.
Fostul premier Vasile Tarlev în mandatul căruia a avut loc tranzacția a spus Europei Libere că nu își amintește valoarea ei sau condițiile în care a avut loc, deoarece „a trecut mult timp de atunci”.
„Trebuie analizat contractul și dacă autoritățile au găsit că pe parcursul anilor investitorul nu și-a onorat obligațiunile, evident că trebuie tras la răspundere, dar asta se face pe cale judiciară, în mod civilizat”, a spus Tarlev, care este actualmente deputat neafiliat și lider al formațiunii „Viitorul Moldovei”.
„Din lipsă de alte informații, putem spune că aici miroase a naționalizare”, a mai spus Tarlev despre decizia Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, adăugând că, după părerea sa, soluția cea mai potrivită ar fi fost ca statul să mențină contractul de comodat în privința activelor Lukoil-Moldova de la aeroport.
Sancțiunile americane împotriva Lukoil, deși au suferit câteva amânări, urmând să intre în vigoare abia în aprilie 2026, au cauzat deja efecte în mai multe țări unde firma rusească deține active majore. În Bulgaria, unde alimentarea cu carburanți este asigurată de o mare rafinărie Lukoil, autoritățile bulgare au luat rafinăria în gestiunea statului. În Finlanda, lanțul de benzinării Lukoil a fost închis. Iar în presa internațională au apărut numeroase relatări despre o posibilă achiziționare a activelor internaționale ale Lukoil de către firme americane.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
