Macedonia în NATO și agențiile mai puțin cunoscute ale Alianței

Macedonia în NATO și agențiile mai puțin cunoscute ale Alianței

Însă tocmai pandemia e cea care a permis Alianței Nord Atlantice să acorde un prim ajutor Macedoniei, prin noul sistem de comandă în caz de criză (Next-Generation Incident Command System, NICS), pe care Macedonia l-a adoptat încă de anul trecut.

Este vorba de o structură de comandă și control prin care toate punctele nevralgice ale micii republici foste iugoslave sunt menținute în contact permanent pentru a se putea coordona în caz de criză.

Sistemul permite informarea populației în timp real pe vreme de criză, inclusiv furnizând informații despre locurile in care populația poate găsi hrană și medicamente, existând și un site internet special pentru asta.

Este vorba de unul din mecanismele și structurile mai puțin cunoscute ale NATO, care în general este văzută ca o organizație pur militară, aptă eventual să efectueze constricții civile, cum a făcut-o in Afganistan.

O altă asemenea structură este cea de transport numită Capabilitatea de Transport Aerian Strategic a NATO (Strategic Airlift Capability, SAC), prin care România a adus săptămâna trecută un mare transport de echipament medical combinezoane de protecție și măști din Coreea de Sud.

România a semnat în anul 2008, ca membru fondator, Memorandumul de Înţelegere pentru constituirea Capabilităţii de Transport Aerian Strategic, alături alte nouă ţări din NATO - Bulgaria, Estonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Polonia, Slovenia, SUA şi Ungaria două UE ne-membre în NATO, dar care sunt în Parteneriatul pentru Pace: Finlanda şi Suedia.

În ambele aceste două țări, de altfel, Finlanda și Suedia, există un curent popular și din ce în ce mai multe inițiative politice pentru a pregăti o eventuală aderare la NATO. Tendința s-a accelerat începând din 2014 și intervenția militară deghizată a Rusiei în Ucraina, combinată cu ocuparea și anexarea Crimeei.

În cadrul acestei capabilități de Transport Aerian Strategic, România beneficiază de un număr de ore de zbor din care o parte au fost folosite săptămâna trecută pentru aducerea echipamentului medical din Coreea.

Toate aceste mecanisme si structuri arată beneficii ale apartenenței la NATO dincolo de simpla sporire a capacității de apărare și de automatele garanții de securitate colectivă pe care le are orice membru.

Pentru NATO, primirea Macedoniei înseamnă stabilizarea regiunii Balcanilor. Rămâne, desigur, opoziția totală a Rusiei, însă Moscova nu are nici o pârghie de acțiune asupra unei extinderi a NATO atât de departe de sfera sa de influență. Pentru moment, influența Rusiei se manifestă mai degrabă în Serbia, pe care Putin caută să o ferească de o prea mare integrare europeană.

Susținător sârb al președintelui Vladimir Putin la o manifestație în Belgrad

Putin a fost iarăși în ianuarie în Serbia, sperând să atragă Belgradul în zona de liber schimb a Rusiei numită Uniunea Economică Eurasiatică. Moscova a fost foarte nemulțumită de aderarea Muntenegrului la NATO în 2017. În prezent, Rusia se folosește de factorul de instabilitate care e absența unui acord între Serbia și Kosovo pentru a-și menține intactă influența, cel puțin în Serbia și, prin ea, și în Bosnia. Aderarea Macedoniei la NATO, prin care se extinde influența occidentală, este o nouă manșă pierdută de Rusia în jocul strategic din Balcani.