„R. Moldova deja oferă sprijin Ucrainei sub formă de instruiri pentru deminare”, iar specialiștii moldoveni „pot participa și la deminare cu condiția că se încheie războiul în Ucraina și, respectiv, se pot face activități pe timp de pace”, a spus șefa statului.
Ea a vorbit după o ședință a Consiliului Național de Securitate, consacrată crimelor transfrontaliere, spunând că așteaptă în următoarele „o lună-două” răspuns despre participarea R. Moldova din partea membrilor actuali ai Coaliției Voluntarilor.
Această alianță informală este o structură de peste 30 de țări, în frunte cu Marea Britanie și Franța, care și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la garantarea și menținerea păcii în Ucraina odată ce se va ajunge la un acord de pace acolo.
La recentul summit al Uniunii Europene de la Bruxelles (19-20 martie), liderii celor 27 de țări membre au promis, în documentul final referitor la Ucraina, că „UE este dispusă să contribuie la asigurarea unor garanții de securitate solide și credibile pentru Ucraina, în special prin intermediul Coaliției Voluntarilor și în cooperare cu Statele Unite”.
Contribuția UE și a statelor membre, se mai spune în document, „se va baza pe competențele și capacitățile respective ale acestora și va fi în conformitate cu dreptul internațional”.
Maia Sandu a spus că, pentru R. Moldova, „este important să fim și noi partea a acestui efort” alături de membrele UE și alte țări candidate.
Criminalitate transfrontalieră, în creștere
În conferința sa de presă, șefa statului a atras atenția că R. Moldova trebuie să-și fortifice, între timp, controlul la granița cu Ucraina, pentru că războiul a dus la o creștere a traficului de arme, de droguri și de persoane.
„Perturbările logistice cauzate de războiul din Ucraina, au determinat anumiți traficanți să-și reorienteze rutele folosind țara noastră”, a spus șefa statului, subliniind însă că discutarea acestei chestiuni la Consiliul Național de Securitate nu înseamnă că ar exista o situație „care să înspăimânte”, ci doar nevoia de a concentra mai multe resurse combaterii traficului.
Ea a mai spus că, în analiza autorităților, traficul de droguri a crescut, traficanții profitând de intensificarea comerțului cu colete transmise prin poștă, dar și de mai vechiul sistem de trimitere a coletelor în străinătate cu transportul rutier.
Șefa statului a vorbit despre „numărul mare de puncte de trecere pe segmentul de hotar cu Ucraina” unde „accesul la arme este foarte mare”, crescând și riscul „ca unele să fie aduse ilegal în Republica Moldova”. Dar „noi mai avem și vulnerabilități specifice” care țin de „regiunea transnistreană pe segmentul necontrolat de autoritățile constituționale”, a mai spus ea.
Un transport de arme și muniții, ascuns într-un camion și declarat drept țevi metalice, a fost descoperit pe 20 noiembrie la vama Leușeni-Albița, pe direcția de intrare în România. Încărcătura includea lansatoare de rachete și componente de drone. În acest caz, trei persoane au fost ulterior plasate în arest preventiv la Chișinău, iar șoferul camionului a fost reținut în România.
Piese de armament găsite în camionul oprit la Albița, pe 20 noiembrie 2025, potrivit Poliției Române
Planurile guvernului pentru regiunea transnistreană
În conferința sa de presă, șefa statului a sprijinit viziunea pentru reglementarea conflictului transnistrean făcută publică recent de guvernul de la Chișinău, care cere o administrație internațională în stânga Nistrului, care ar pregăti regiunea de reintegrare și de integrarea în UE.
În cuvintele șefei statului, prioritatea Chișinăului rămâne „demilitarizarea, dezoligarhizarea și democratizarea” regiunii transnistrene, iar propunerea guvernului „vine să rezolve problema” pentru o perioadă de tranziție până la atingerea celor trei obiective.
„Este la o etapă incipientă de discuție cu UE, pentru că e clar că e nevoie să avem și angajamentul partenerilor”, a spus Sandu, adăugând și că este nevoie de „o discuție mai consistentă și un eventual angajament din partea partenerilor noștri”.
Pe 12 martie, autoritățile de la Chișinău au prezentat Comisiei Europene un set de propuneri (un non-paper, în limbaj birocratic) despre „reintegrarea graduală a regiunii transnistrene”.
Este prima încercare a R. Moldova de când a devenit țară candidată la aderare, în 2022, de a explica la Bruxelles cum vede integrarea regiunii secesioniste, care găzduiește pe teritoriul său trupe ruse.
Puterea pro-europeană de la Chișinău vrea să încheie negocierile de aderare la UE până în 2028, așa încât aderarea propriu-zisă să aibă loc în 2030.
UE nu a comentat deocamdată public planul autorităților moldovene, în care se spune că aderarea nu poate fi blocată de lipsa unei soluții în problema transnistreană, iar aplicarea legislației UE poate fi suspendată o vreme în stânga Nistrului, până la reintegrarea regiunii.
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te