Marin Ciobanu: „Este foarte greu să atragi investiții în Republica Moldova” (VIDEO)

Despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei naționale, despre acțiunile care trebuie întreprinse pentru a depăși criza social-economică, despre mediul de afaceri și proiecte investiționale, o discuție cu administratorul Zonei Economice Libere Bălți, Marin Ciobanu.

Valentina Ursu în dialog cu Marin Ciobanu administratorul ZEL Bălți

Europa Liberă: Ce lecții s-au învățat după explozia acestei pandemii de COVID-19? Cât de mult a avut de suferit economia națională și alte ramuri?

Marin Ciobanu: „În Zona Economică Liberă Bălți preponderent lucrează furnizori, producători de automobile și aici mă refer la BMW, Mercedes, Volkswagen. Și sectorul automotiv a fost afectat la fel ca și alte industrii.”

Europa Liberă: În ce sens a fost afectat?

Marin Ciobanu: „Când s-a început pandemia COVID, lumea a devenit mai reticentă la procurarea de automobile. Or, furnizorii din Republica Moldova livrează direct la producătorii de automobile. Deci, dacă vorbim de companiile noastre, vorbim de Regensburg, Leipzig, Oxford, Marea Britanie, adică direct la producători de automobile și companiile mari gen Mercedes sau BMW nu au stocuri. Camionul vine și se descarcă direct pe linie, asta-i unu la mână și doi: fiecare mașină are specificul ei. Și când a fost șocul acesta la începutul lunii martie, evident, a scăzut cererea la automobile, fiindcă lumea se gândește la sănătate, se gândește la siguranța alimentară, dar foarte repede s-a redresat situația. Deci, dacă noi avem în Zona Economică Liberă avem 11.400 de locuri de muncă, practic 75 la sută din locuri au fost cumva sistate, lumea a fost trecută în șomaj tehnic și lucram la capacitatea de 20-25%. Or, după vreo 4-5 luni deja vreo 85-90% din locurile de muncă au fost reactivate.”

Europa Liberă: De ce nu sută la sută?

Marin Ciobanu: „Păi urmează. Lumea a văzut că această situație poate fi depășită. Aici vorbim de mașini de lux, că nu toți pot să-și permită să-și cumpere un Mercedes sau un BMW. Și atunci lumea a trecut cumva peste șocul acesta și acum a crescut cererea înapoi la automobile.”

Europa Liberă: Dar ați făcut un calcul economic, ați pierdut totuși în acest an?

Marin Ciobanu: „Noi, ca administrație a Zonei Economice Libere, fiindcă eu, în primul rând, reprezint administrația Zonei Economice Libere, structură care este de stat, noi nu am pierdut nimic, fiindcă ei în continuare au achitat taxele zonale, dar companiile pe alocuri au câștigat, pe alocuri au pierdut, însă noi în Republica Moldova eu aș spune că mai degrabă am câștigat. Și vă spun de ce. Deci sunt unele țări gen Mexic, de exemplu, au impus niște măsuri mai drastice, au stopat producerea complet și atunci când vorbim de jucători mari, precum Gebauerg sau Dräxlmaier, sau Sumitomo, care au peste 70 de fabrici în toată lumea, ei caută unde sunt necesare volume, fiindcă ei au angajamente față de producătorii de automobile și nu pot pur și simplu să se conformeze că într-o țară și-au sistat activitatea, atunci caută rapid altă țară, unde s-ar putea produce aceste volume. Și din cauza acestei situații pandemice, e clar că cineva are de câștigat, iar cineva are de pierdut. De obicei, majoritatea pierd și mai puțini câștigă.

Noi am câștigat ca și volume, de exemplu, la Cahul unde compania Dräxlmaier are a patra fabrică și, în general, după această situație internațională, evident că sunt afectate toate economiile. Lumea va regândi toate procesele de producere, mai ales procesele de aprovizionare, fiindcă atunci când vorbim de producători de automobile, vorbim de mii de furnizori. Chiar aceleași companii din domeniul automotiv au aici în jur de vreo mie de furnizori, întrucât la prima vedere se pare că-i un cablu automobilistic, dar acest cablu automobilistic este ca și vasele sangvine la om, deci are foarte multe componente, ciuboței, contactoare etc.”

Europa Liberă: Per ansamblu, economia națională cum o vedeți astăzi?

Marin Ciobanu: „Nu că în derâdere sau în bătaie de joc, ce economie avem noi? După destrămarea Uniunii Sovietice, practic am devenit o țară agrară și toate industriile au avut de pierdut, iar companiile mari ori au dat faliment, ori fel de fel de șmecheri au preluat aceste întreprinderi și pur și simplu au vândut fierul și într-un fel au rămas de izbeliște aceste companii. Puțini, cunosc doar câțiva businessmeni care au preluat de la stat întreprinderi și au creat oportunități pentru a produce ceva.”

Europa Liberă: Dar șmecherii care au vândut nu au fost tot cinovnicii statului?

Marin Ciobanu: „Nu, eu aș spune că cinovnicii statului au avut de primit, vorba mai nouă a moldovenilor de pretutindeni, unele „kulioace”, au avut anumite beneficii din partea agenților economici și chiar nu demult, acum vreo 3-4 luni pe la Fălești s-au dat niște întreprinderi. Și numai le-au dat și peste câteva zile mă sună noii proprietari și mă întreabă dacă nu dorim niște construcții metalice, deoarece ei dezasamblează fabrica. Și este regretabil, în secolul XXI și noi am avansat din anii ‘90 în comparație cu acum vreo 30 de ani și-i păcat atunci când bunurile statului la un preț derizoriu pleacă pe mâna agentului economic. Eu înțeleg dacă agenții economici sau proprietarii au anumite angajamente pe aceste platforme existente și dezvoltă unele industrii, dar pur și simplu să demolezi și să dai fierul la metal uzat, eu cred că nu trebuie multă minte pentru asta.”

Europa Liberă: Și lăsați să se înțeleagă că economia-i pe butuci?

Marin Ciobanu: „Nu prea s-a dezvoltat în ultimii 30 de ani. Mă refer aici, desigur, la sectorul real. După părerea mea, undeva vreo 25 la sută de locuri de muncă din companii, am în vedere aici IMM-urile, cred că vor falimenta. Nu vreau să fac pronosticuri apocaliptice sau să fiu răuvoitor, dar...”

Europa Liberă: Și autoritățile au avertizat că să fie pregătiți cei care practică businessul mic și mijlociu că ar putea activitățile lor să falimenteze și să se gândească sau să se reprofileze, să ia în calcul alte activități.

Marin Ciobanu: „Nu-i atât de simplu. Ai o producere și la un moment dat producerea ta cumva nu este relevantă sau nu ai un suport și trebuie să te gândești la altceva. La ce altceva să te gândești?...”

Marin Ciobanu (ZEL Bălți): „O pătrime din întreprinderile mici și mijlocii riscă să falimenteze”

Europa Liberă: Dar dacă ziceți că aproximativ 25 la sută din întreprinderile mici și mijlocii ar putea să falimenteze, ce se întâmplă?

Marin Ciobanu: „Asta ar însemna că din 5.000 de întreprinderi mici și mijlocii din Republica Moldova pur și simplu 1.000 vor falimenta, iar asta înseamnă că vom pierde multe locuri de muncă. Dacă vorbim despre sectorul industriei prelucrătoare, deci nu toată industria, dacă excludem industriile extractive și de utilități și ne orientăm la industria prelucrătoare, deci vorbim de circa 140 de mii de locuri de muncă din care s-ar putea o pătrime să le pierdem.”

Europa Liberă: Și oamenii aceștia își vor face valizele și vor pleca peste hotare?

Marin Ciobanu: „Da.”

Europa Liberă: Republica Moldova rămâne și mai depopulată. Până nu demult se bătea alarma că nu există manoperă calificată. Acum Dvs. o să ne spuneți în cunoștință de cauză cât e de ușor să găsești brațe de muncă pentru a le antrena în activitate.

Marin Ciobanu: „Știți, Dvs. acum ați atins un element-cheie care stă la baza economiei unei țări și la baza de atragere a investitorilor străini în țară. Dvs. ați punctat foarte bine: anume forța de muncă, disponibilitatea ei și calificarea forței de muncă. Haideți să facem un exercițiu, în 2010, noi am avut 119 mii de studenți, la 10 ani depărtare, noi avem 57 de mii de studenți.”

Europa Liberă: Aproape în jumătate...

Marin Ciobanu: „Mai puțin de jumătate. Vă dați seama, în ce situație ne aflăm? Eu înțeleg că în 2010 noi am avut cu totul altă situație, noi am avut Acordul de Asociere pe care l-am semnat în 2014, era foarte greu să nimerești în Europa. Acum dacă luăm să analizăm o persoană dintr-un raion oarecare care câștigă, să zicem, 4-5.000 de lei. La ziua de azi este foarte simplu, ți-au perfectat un pașaport biometric și mâine ești în Europa. Și asta se întâmplă rapid.”

Europa Liberă: Cum îi motivează statul pe acești tineri să rămână în Republica Moldova?

Marin Ciobanu: „Deocamdată nu văd o motivație, unica soluție ar fi de a crea oportunități aici, în țară, însă crearea oportunităților se reușește numai cu investiții străine directe.”

Europa Liberă: Bănuiesc că, dacă ați fi și Dvs. tânăr și nu v-ați găsi aici un loc bine plătit de muncă după merit, ați pleca și Dvs. peste hotare, că asta este alternativa?

Marin Ciobanu: „Bine, eu am mâncat din pâinea străinătății, am trăit aproape patru ani în Germania, am făcut studii. De fapt, nemții m-au convins să revin în Moldova, să deschid Zona Economică Liberă Bălți în 2009. Da, există chestii de patriotism, poți să lucrezi 2, 3, 5 ani pentru entuziasm, pentru patriotism, dar la un moment dat îți pui întrebarea: cât timp? Doar fiecare își dorește să aibă o viață decentă, copiii lor să fie cât de cât asigurați în Republica Moldova. Și de multe ori familiile întregi pleacă. Noi știm doar, statisticile arată că în fiecare an între 40 și 50 de mii de moldoveni părăsesc Republica Moldova. Or, ei asta nu o fac pentru că nu ar fi patrioți, pur și simplu ei sunt impuși de situație.”

Europa Liberă: Din estimările Dvs., câți bani i-ar trebui unui cetățean să se considere că are o viață decentă în Republica Moldova?

Marin Ciobanu: „Eu o să fac o analiză pe situația pe care o avem noi la Bălți, fiindcă acolo avem cea mai serioasă platformă industrială din țară, întrucât acum acolo s-a creat conglomeratul acesta de întreprinderi internaționale, avem 5 fabrici mari. Pentru o familie tânără, un buget de 20 de mii deja oferă o stabilitate și nu mai există tentația aceasta de a pleca în afara țării.”

Europa Liberă: Dar angajații la Zona Economică Liberă tot vin și pleacă, aveți și Dvs. fluctuație de cadre?

Marin Ciobanu: „Da, până în toamna anului 2019 a fost fluctuație mare, aveți dreptate, dar ulterior, în toamnă s-au majorat salariile practic la toate întreprinderile cu 30 la sută și acum salariul începe de la 6.000 de lei, plus se oferă bonusuri, nu există salariu mai mic de 10.000 de lei.”

Europa Liberă: Cât e de ușor să atragi investiții astăzi în Republica Moldova?

Marin Ciobanu: „Este foarte greu să atragi investiții în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Nu e atractiv statul sau sunt totuși probleme de birocrație, de corupție, de șantaj și lista poate fi continuată?

Marin Ciobanu: „Sunt câteva aspecte în ceea ce ține de atragerea noilor investitori. În primul rând, forța de muncă; bazinul forței de muncă în Republica Moldova este mic, noi nu putem să ne comparăm cu vecinii noștri, de exemplu, cu România, care ajunge undeva la 20 de milioane de locuitori sau Ucraina cu 48 de milioane. Bine, acum mai nou, după Crimeea, 40 de milioane, oricum au un bazin foarte mare de forță de muncă. În al doilea rând, calificarea forței de muncă. La noi, forța de muncă nu-i calificată și asta este problema cea mai mare, calificarea forței de muncă. Noi am creat și un colegiu de inginerie; noi ca stat nu putem să concurăm, fiindcă eu nu știu de ce cinovnicii noștri nu fac o analiză. Republica Moldova trebuie s-o compari cu vecinii tăi. De exemplu, activezi în sectorul HoReCa, ai un restaurant sau ai o mică producere, te uiți ce fac concurenții tăi, ce tehnologii au. Iată exact asta trebuie să facem, să fie o analiză pe țară: ce oferim noi ca și țară, care sunt avantajele noastre în comparație cu vecinii noștri. Și atunci, noi nu putem să ne comparăm, de exemplu, cu țările cu care noi concurăm ca să atragem investiții, bunăoară, cu Serbia, Macedonia, cu România, mai nou.

De exemplu, Serbia și Macedonia pentru fiecare loc de muncă creat alocă până la 10 mii de euro. Și dacă vine o firmă mare, asemenea acelei care e la noi în Republica Moldova situată în Zona Economică Liberă Bălți, dacă merge în Serbia sau Macedonia, de la ei se cere ca locul de muncă pe care îl creează să fie menținut doi ani. El a creat 1.000 de locuri de muncă și primește automat pe cont 7-8 milioane de euro. Tot timpul aduceam exemplul Serbiei și Macedoniei, dar de prin 2016 România la fel a găsit o soluție cu fonduri de restructurare europene.”

Europa Liberă: Dar Republica Moldova este atractivă pentru investițiile străine?

Marin Ciobanu: „Nu este atractivă, pentru că cea mai mare problemă totuși rămâne birocrația în Republica Moldova. Vă dau un exemplu: noi am atras un investitor foarte important, care se numește FRITZMEIER, am mers la ei la München, i-am convins, au venit în Republica Moldova, au deschis o companie în Cahul. Această companie a devenit rezident al Zonei Economice Libere, noi am rezolvat așa-zisele probleme ca să-și poată lua startul 25 de luni de zile.”

Europa Liberă: Doi ani de zile?

Marin Ciobanu: „Da, mai mult de doi ani de zile noi am rezolvat așa-zisele probleme. Într-un final a reieșit că atâta timp cât noi am rezolvat așa-zisele probleme, că, de fapt, nu erau probleme, ei au mai construit încă o fabrică mare în România. Și toți știau că trebuia să avem producție cu roboți, ei au peste 9.000 de produse, inclusiv cabine pentru camioane. Și ca să mă înțelegi corect, dna Valentina, cel puțin trei ministere ar dori cât mai repede să mă împiedic și să cad undeva și să nu mă mai vadă, pentru că sunt omul care...”

Europa Liberă: Care ar fi - Economie, Finanțe și...

Marin Ciobanu: „Economie, Finanțe și Educație.”

Europa Liberă: De ce rămâne Moldova săracă de 30 de ani?

Marin Ciobanu: „Pentru că nu vin investitorii în Republica Moldova...”

Europa Liberă: Au venit totuși?

Marin Ciobanu: „Foarte puțini. Să facem o comparație, când vorbim că la noi în patru ani nu s-a adus măcar o fabrică și vorbim despre țările europene unde-i între 4-5 miliarde de euro. Simțiți anvergura la 4-5 miliarde de euro care intră în circuitul economic?”

Europa Liberă: Consecințele pandemiei de COVID-19 ar putea să se răsfrângă asupra aducerii investitorilor?

Marin Ciobanu: „Și da, și nu. Deci, noi, pe de o parte, nu vreau să fim numai cu scenariul despre care am zis că 1.000 de companii își vor sista activitatea...”

Europa Liberă: 25 la sută din întreprinderile mici și mijlocii

Marin Ciobanu: „Ele la ziua de azi sunt vreo 5000 de IMM-uri. Noi, împreună cu Ministerul Economiei, avem lansat un program, se numește programul de interconectare, când vorbim de corporațiile mari, la ziua de azi practic toate elementele acestea, sute și mii de elemente se importă din China, din Europa și atunci, noi ne-am gândit să nu importăm toate lucrurile acestea mici din metal sau din plastic, ci să le producem aici, în Republica Moldova. Am ajuns deja la un stadiu foarte avansat, de curând s-a încheiat și tenderul, s-au selectat două companii care au realizat proiecte similare în aceleași țări: Serbia, Macedonia și Cehia. Deci, avem o echipă din Cehia care a implementat patru proiecte de felul acesta și acum în Kazahstan implementează unul. Ideea este ca să ridicăm standardul la companiile noastre, deci noi am selectat 100 de companii care ar putea, într-un fel să fie furnizori la corporațiile acestea mari. Avem circa 20 de companii mari în sectorul preponderent automotiv și încercăm să substituim într-un fel importurile care vin acum din afara țării cu companiile noastre. Cel puțin, studiile internaționale arată că o companie care se conectează la o corporație transnațională creează în medie circa 100 de locuri de muncă. Dacă noi reușim acest proces, chiar dacă va fi de lungă durată, evident că rezultatele vor fi peste 3-5 ani, dar dacă reușim să interconectăm companiile noastre la companiile mari, acestea au proiecte de lungă durată, 10-15 ani. Bunăoară, când câștigă un tender de la BMW, el e pe 10 ani, dar dacă noi știm volumul...”

Europa Liberă: Deci, contractul pe termen mai lung aduce beneficii?

Marin Ciobanu: „Da, și sunt foarte mari avantaje, în primul rând, în situația asta pandemică e foarte greu să produci ceva, să ieși pe piața internațională, dar aici prin companiile internaționale care au investit în Republica Moldova practic ești conectat la lanțul acesta valoric de producere de mașini. Evident, aceasta durează cel puțin cred că vreun an de zile, certificarea întreprinderilor noastre, standardizarea la un anumit nivel și creez industrii noi. Și odată ce primești acceptul, fiindcă până la urmă nu companiile acestea din sectorul automotiv îți dau permisiunea ca să livrezi un produs mic sau mare, deci vine producătorul de automobile, OEM, reprezentanți de la Mercedes sau BMW, sau Volkswagen și ei îți dau permisiunea, și dacă livrezi aici, în Moldova, cu toate certificatele acestea, atunci tu poți să ieși și în afara țării, de ce nu în România?”

Europa Liberă: Cât timp îi trebuie Republicii Moldova să scape de sărăcie?

Marin Ciobanu: „Depinde cine-i prim-ministru.”

Europa Liberă: Dvs. ați lucrat cu mulți premieri. Există o diferență cum înțeleg ei să atragă investiții în Republica Moldova?

Marin Ciobanu: „Eu vă zic cum a funcționat în Muntenegru. În Muntenegru a venit un prim-ministru, deci a fost desemnat un prim-ministru, el și-a luat alături încă patru miniștri. Agenda d-lui începea dimineața și seara despre investiții. Pe parcursul unui an, un pic mai mult de un an a fost prim-ministru, a crescut de 900% sau de nouă ori a crescut volumul de investiții atrase. Deci, dacă se atrăgea un miliard, după un an de zile se atrăgeau nouă miliarde.”

Europa Liberă: Deci, depinde de premier și echipă?

Marin Ciobanu: „Da, de premier și echipă, scurt.”

Europa Liberă: La anumite etape, anumiți demnitari de stat v-au văzut în anumite funcții, fie de premier, fie de ministru al economiei. V-ați dori o asemenea funcție?

Marin Ciobanu: „Nu mi-aș dori așa o funcție.”

Europa Liberă: Ați accepta-o?

Marin Ciobanu: „De scurtă durată – da, pe vreo șase luni. Eu am acum mai multe proiecte blocate. Eu, de exemplu, văd un ministru al economiei mai mult în afara țării decât în țară. Eu aș încerca, de exemplu, dacă mi s-ar oferi așa o șansă…”

Europa Liberă: Dar de ce vă sunt blocate proiectele?

Marin Ciobanu: „De multe ori eu zic că 90% lumea nu înțelege pur și simplu.”

Europa Liberă: Lumea, cei care sunt în structurile statului?

Marin Ciobanu: „La putere, în structurile statului, nu înțeleg cum funcționează.”

Europa Liberă: Adică vreți să spuneți că un premier sau un președinte de stat nu înțelege?

Marin Ciobanu: „Nu înțeleg. Da, noi toți înțelegem că investițiile au un impact major, prin investiții se creează locuri de muncă, se dezvoltă economia, sunt garantul bunăstării, siguranței sociale, nu în ultimul rând, încasările la bugetul de stat, noi toți asta înțelegem. Dar cum ne mișcăm, de ce nu vin investitorii? Eu, de exemplu, văd un ministru al economiei mai mult prin cancelariile europene, eu îl văd mai mult pe la întreprinderi. Cehii cu polonezii erau, acum nu o să vă spun exact pentru ce proiect, ori pentru BMW sau pentru Range Rover, deci era întrebarea unde merge un proiect investițional de vreun miliard de euro, la un moment dat s-a dat prioritate Poloniei. Deci, premierul Cehiei a mers și a stat în anticameră cât a fost necesar, o săptămâna de zile, și a negociat la sânge, a zis: eu vă fac tot ce trebuie numai veniți la noi în țară. Și el a câștigat.”

Europa Liberă: Dvs. aveți acces la autorități, discutați și cu premieri, și cu președinte. Sunteți suficient de convingător sau ei nu vor să vă asculte?

Marin Ciobanu: „Eu am acces practic la toți conducătorii țării, la toate nivelurile, pur și simplu lumea are alte priorități, dacă să o spunem, așa, mai dur, întrebarea-i pentru supraviețuire, cine supraviețuiește.”

Europa Liberă: Dar se întreabă dacă sunteți suficient de convingător.

Marin Ciobanu: „Da, dar lumea are alte priorități, are grevă cu agricultorii, avem situația pandemică care, nu trebuie să ne ascundem după deget, iese de sub control și atunci ești prins cu alte procese, cu alte nevoi.”