Linkuri accesibilitate

Valeriu Guţu: „Dacă nu vom dezvolta din punct de vedere economic localitățile noastre, oamenii vor pleca”


Drumul spre Cioreşti, Nisporeni

Interviu cu primarul comunei Ciorești, Nisporeni.

Satul moldovenesc se modernizează cu fonduri europene, declară Valeriu Guţu, primarul din Cioreşti, Nisporeni. În localitate a fost construit un apeduct, s-a deschis o grădiniţă, un centru de sănătate modern, un drum și infrastructura continuă să fie îmbunătăţită.

Interviu cu primarul de Ciorești, Nisporeni, Valeriu Guţu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:50 0:00
Link direct

Valeriu Guţu
Valeriu Guţu

Valeriu Guțu: „Din 2007 și până în ziua de astăzi în comuna Ciorești s-au adus investiții așa, estimativ, peste 90 de milioane de lei. Și s-a schimbat foarte mult. Satul Ciorești se deosebea de un sat medieval doar prin faptul că avea școală și prin faptul că avea lumină electrică și în rest – nu avea apeduct, nu era gazificat, nu avea drumuri, nu exista un centru de sănătate, instituțiile erau deteriorate. După multă muncă de mai mulți ani de zile, avem în comuna Ciorești școală și grădiniță funcționale, satul, la momentul actual, în linii mari este gazificat. Și Cioreștiul, și Vulcăneștiul sunt aprovizionate cu apă, este construit și un drum de acces, avem un centru de sănătate și instituții funcționale.”

Europa Liberă: Atât de mult ați primenit localitatea, ați schimbat-o, ați îmbunătățit infrastructura, încercați totuși să modernizați satul, iar între timp el devine tot mai pustiu, pentru că lumea continuă să plece, iar acest exod arată că satul rămâne sărac.

Valeriu Guțu: „Lumea pleacă, fiindcă nu au locuri de muncă, nu văd o perspectivă, întrucât la nivel național nu sunt elaborate niște politici concrete de creare și de dezvoltare a locurilor de muncă și ei vor continua să plece permanent.”

Europa Liberă: Poate să se întâmple ceva revoluționar, iată, în mediul rural, ca lumea să spună că poate să-și câștige bucata de pâine acasă?

Valeriu Guțu: „Dna Valentina, noi încercăm să întreprindem astăzi niște măsuri și avem niște proiecte, dar astea sunt minore. Suntem parte a unui proiect care se numește „Migrația și dezvoltarea locală”, am fost din anul 2016 până în anul 2018 prin intermediul Programului Națiunilor Unite pentru dezvoltare și cu finanțare de Guvernul Elveției, noi foarte multe finanțări avem de la Guvernul Elveției pentru apeducte și altele. Între timp am creat un serviciu de salubrizare, care funcționează așa cum funcționează, dar el este, alte localități nici așa nu-l au. Am creat un centru polifuncțional de prestări servicii cetățenilor și hrăneam 25 de bătrâni; am câștigat un proiect de 60 de mii de dolari împreună cu Micleușeni și Dolna, pentru că perspectiva aparține proiectelor intercomunitare, unirii localităților. Și acum suntem parte a proiectului MiDL-2, care este axat pe dezvoltarea economică.

Centrul de sănătate din Cioreşti, Nisporeni
Centrul de sănătate din Cioreşti, Nisporeni

Eu m-am convins că nu acel sat va dispărea care nu va avea școală sau primărie, sau chiar și grădiniță în localitate, va dispărea acea localitate care nu va avea agenți economici dezvoltați. Și vor avea de câștigat cu toții, și el va avea o bucată de pâine în casă, în familie, iar pe de altă parte, va plăti impozite și la bugetul local și, respectiv, vom crea și infrastructura. De aici vom avea de câștigat. Și lucrul acesta trebuie să-l înțeleagă conducerea țării, noi, cel puțin la nivel local, am înțeles. Și anul acesta avem un proiect de 60 de mii de dolari, împreună cu Micleușeni și Dolna și încercăm să dezvoltăm turismul, fiindcă noi vedem asta ca o perspectivă, încercăm să susținem anul acesta cu circa 24 de mii de dolari și cu o altă parte de contribuție o cooperativă de apicultori, unica din Republica Moldova, care a fost creată în zona respectivă.

Proiectul deja este în derulare, mai construim niște porțiuni de drum. Deci, numai dezvoltarea economică poate să ne salveze. Dacă nu vom dezvolta din punct de vedere economic localitățile noastre, oamenii vor pleca.”

Europa Liberă: Vorbiți despre nevoia dezvoltării economice, dar în sat, e lucru cunoscut, pământul e cel care într-un fel salvează situația, iar pământurile sunt parcelate, lumea nu are mereu încredere în lideri, pentru că au interesele lor. Cum vedeți consolidarea terenurilor agricole?

Valeriu Guțu: „La noi, în general, pământurile sunt foarte buclucașe. Să zicem că în Ciorești avem o agricultură pe calea modernizării, nu putem spune lucrul acesta, pentru că cotele echivalente de teren, de 0,56 ha, și acelea au fost repartizate în 5 loturi și e un fel de agricultură numai de supraviețuire. Și foarte mulți din foștii proprietari au decedat, alții au plecat, pământurile au rămas în paragină. Da, este un proces, dar e un proces greoi de amalgamare a terenurilor respective. La noi nu merge prin arendă, la noi merge prin procurare, sunt niște persoane, niște gospodării țărănești care au procurat, au sădit livezi, chiar au construit și frigidere, au o bază oarecare, dar aceștia îs câțiva. În rest, 80 la sută din terenuri nu sunt amalgamate, iar 50:50 stau în paragină.

Valeriu Guţu
Valeriu Guţu

Eu nu știu ce va fi anul acesta, în situație de secetă, oamenii nu vor să aibă niciun fel de relație cu statul. Dacă anterior aveam mai multe gospodării țărănești, cetățeanul plătea cota de teren echivalent, adică impozitul funciar plătea 52 de lei, dar noi pusesem taxa locală pentru amenajare 150 de lei, adică aproape de trei ori mai mult, dar cu taxa respectivă se impozitează numai gospodăriile țărănești. Atunci când deja gospodăriile acestea țărănești au fost egalate în drepturi cu întreprinderile individuale și au fost puși cetățenii, ei plăteau acești 150 de lei, dar când au fost puți în situația să plătească Fondul social 10 mii de lei și să-și ia poliță, toți s-au dus și au lichidat gospodăriile țărănești și ei nu vor să aibă nicio relație cu statul. Respectiv, la noi în buget pentru amenajarea teritoriului nu s-au adunat nici 10 mii de lei.

Trebuia de făcut până acum reforma teritorial-administrativă...

Dar să întreții localitatea cu 10 mii de lei, asta-i catastrofă, pe mine numai iluminatul public, avem vreo 350 de becuri, mă ține pe un an de zile vreo 70-80 de mii numai curentul să-l achit. Deci, este foarte complicat. Și vă mai spun încă un lucru: o foarte mare problemă în localități acum, din cauza acestui exod, este lipsa forței de muncă, mai ales resursele umane calificate. Noi nu avem oameni pe care să-i angajăm în autoritățile publice locale. Eu am lucrat doi ani fără secretară, și așa sunt cinci angajați, am lucrat fără alți angajați, fără specialist pe problemele funciare. Și în situația asta, toți se tem, toți nu au curajul, voință politică nu este, dar trebuie de făcut și trebuia de făcut până acum reforma teritorial-administrativă.”

Europa Liberă: Acum a ajuns să fie prioritară inclusiv această problemă, așa se spune că s-a constituit grupul de lucru în cadrul guvernului și ar putea să se ajungă și la o reformă teritorial-administrativă.

Valeriu Guțu: „Corect ați spus Dvs. că ar putea. Grupurile acestea care au fost create la nivel național fără a se consulta cu autoritățile locale, pe parcursul activității mele în calitate de primar și 25 de ani în administrația publică, eu am văzut multe, nu poți să faci primărie într-o localitate unde ai o mie sau mai puțin de o mie de locuitori. Undeva 30 la sută din autoritățile publice locale lucrează în afara legii, pentru că legea spune expres că se face primărie doar acolo unde sunt mai mult de 1.500 de locuitori. Or, acum la noi peste 30%, peste 300 de primării au mai puțin. Eu nu văd sensul nivelului doi, el nu trebuie să existe fizic.”

Europa Liberă: Raioanele?

Valeriu Guțu: „Raioanele. Este o verigă în plus pentru care pur și simplu se consumă niște bani din buget. Ca să obții bani de la bugetul de stat, numaidecât trebuie să fii de coloratura partidului politic de la guvernare ori cel puțin să fii dintr-un partid cu cei de nivelul raional. Au fost situații că eu șase ani de zile nu am călcat pragul Consiliului raional, n-am primit niciun bănuț de la Consiliul raional, absolut.

Nu am când pierde timpul umblând la raion și nu văd necesitatea acestei verigi...

Tot ceea ce am făcut, am făcut prin proiecte, împreună cu oamenii, toate reușitele îs cât a fost de aici, din bugetul local, dar de la raion eu n-am avut nimic. Și acum e aceeași situație, în principiu, nu am, eu nu sunt din acea coloratură din care sunt majoritatea, nu mă duc, că nu am la ce mă duce. Am încercat o dată, de două ori să solicit una-alta și atunci am văzut că nu merge treaba și am zis că, gata, mai mult nu merg. Și-mi zic: „De ce, dl primar, nu mai vii măcar să te vedem?” – „Eu decât să vin aici să pierd timpul, mai bine stau și scriu un proiect sau muncesc altceva ca să beneficieze oamenii”. Eu nu am când pierde timpul umblând la raion și eu nu văd necesitatea acestei verigi deloc. Ea este inutilă și trebuie de făcut modificări. Să dea Domnul, dar vă spun sincer că eu nu cred că vor face, va avea voință politică cineva, la momentul actual, să facă această reformă teritorial-administrativă.”

Europa Liberă: Ce înseamnă să fii patriot astăzi în Republica Moldova?

Valeriu Guțu: „Să fii patriot astăzi în Republica Moldova este să muncească fiecare la locul lui de muncă. Eu, de exemplu, să muncesc pentru comunitatea mea. Chiar dacă nu întotdeauna suntem apreciați de către oamenii pentru care muncim și chiar dacă eu cred că perspectiva de dezvoltare a Republicii Moldova este să ne unim cu România, asta nu înseamnă că eu sunt trădător, asta înseamnă că eu așa cred și așa văd, și asta este corect. Eu și acum, și atunci, dacă se va întâmpla evenimentul respectiv, voi continua să muncesc în beneficiul acestei comunități. Nu vine peste noi cineva din România, noi ne vom dezvolta ca un stat civilizat și va avea de beneficiat toată această așchie de țară.”

Europa Liberă: La aproape trei decenii de independență se mai vorbește despre sărăcie, separatism, corupție. De ce atât de greu dispar toate acestea?

Dar și cetățeanul nostru parcă ar fi masochist, nu știu de ce, dar lui îi place să fie mințit de multe ori...

Valeriu Guțu: „De aceea că nu este dorință, fiindcă în apele tulburi peștele se prinde mai bine. Celor care au interese – oligarhi, politicieni de rang înalt – le convinge ca populația să fie săracă, pentru ca mai apoi să vină cu „kuliokul” sau cu altceva să le pună în sacoșe ca să-i cumpere și ei vor să mențină situația asta așa cum este. Și eu am impresia că nu știu ce se întâmplă, dar și cetățeanul nostru parcă ar fi masochist, nu știu de ce, dar lui îi place să fie mințit de multe ori; lui îi place să i se dea o dată la nu știu câți ani o pomană de asta și niște promisiuni goale. Dacă tu ceri ca el să se implice, se implică, foarte mult se implică populația din satul Ciorești, dar la unii dacă le ceri (eu vorbesc de unii, pentru că sunt oameni între oameni), atunci ei mai degrabă îi susțin pe cei care le spun să nu participe și să nu se implice la dezvoltarea comunității. Este mai greu să te implici.”

Europa Liberă: Are viitor Republica Moldova?

Valeriu Guțu: „Republica Moldova, ca stat independent, eu consider că este eșuat și nu are niciun viitor. Republica Moldova poate să aibă un viitor doar atunci când va fi restabilit adevărul istoric și va reveni acolo de unde a fost răpită de către marile puteri și va reveni la Patria-mamă. Asta este perspectiva și acesta este viitorul! Trebuie să fie voință la politicieni și să recunoască, și o știu toți, toți cunosc lucrul acesta – și politicienii din Republica Moldova, și cei din România, contextul internațional cred că nu este, dar până la urmă, dacă va fi voință, se găsește și context, și toate celelalte. Eu cred în poporul acesta, chinuit și amărât așa cum este el, că dacă i se va explica corect, el va înțelege până la urmă și vom avea de câștigat cu toții.”

XS
SM
MD
LG