Situația militară din orașul-port Mariupol de la Marea Azov rămâne incertă: ministerul rus al Apărării anunța joi că a preluat controlul total asupra orașului, în timp ce ministerul britanic al Apărării informa, în analiza sa cotidiană despre situația din Ucraina, că trupele ucrainene ar continua să opună rezistență, obligând Rusia să concentreze multe forțe în aceste lupte. Iar oficialitățile ucrainene păstrează deocamndată tăcerea în legătură cu acest subiect.
„Orașul este distrus (...) Nu mai e nimic de controlat [pentru ruși]”, relatează jurnalista ucraineană Iulia Harkușa, colaboratoare a redacției ucrainene de la Radio Europa Liberă, întoarsă recent de la Mariupol.
Mariupol, 10 aprilie 2022.
„Asemenea imagini nu am mai văzut decât în fotografiile cu Dresda bombardată în al Doilea Război Mondial”, spune Iulia Harkușa.
Mariupol, cu o populație de peste 400.000 de locuitori înainte de război, este cel mai mare oraș ucrainean la Marea Azov și principalul port care deservește industriile și agricultura din estul Ucrainei. Tot aici se află și unele din cele mai mari combinate siderurgice din Ucraina, începând cu Azovstal, care a fost grav avariat în timpul luptelor.
Înainte de declanșarea războiului, Mariupol era cel mai mare oraș controlat încă de autoritățile ucrainene în cele două provincii separatiste din est. Moscova a recunoscut independența regiunilor Donețk și Luhansk, cerând totodată Kiev-ului să cedeze autorităților separatiste și portul Mariupol.
Vedere aeriană a orașului-port Mariupol realizată pe 12 aprilie, în timpul intensificării campaniei trupelor ruse de cucerire a orașului, parte a unei anticipate ofensive masive a armatei ruse în estul Ucrainei.
Capturarea acestui oraș ar oferi Rusiei controlul deplin asupra coastei Mării Azov și o punte terestră sigură care să lege Rusia continentală și teritoriile separatiste pro-ruse din est cu peninsula Crimeea, anexată abuziv de Moscova în 2014.
Prin capturarea portului Mariupol s-ar putea face joncțiunea între forțele ruse de pe două dintre principalele axe ale invaziei, pentru ca ele să se poată alătura unei noi ofensive împotriva principalelor forțe ucrainene din est.
Mai mult, portul Mariupol ar putea fi un important centru de aprovizionare în timpul noii ofensive, rezolvând una din marile probleme cu care s-a confruntat Rusia în regiunea Kiev, în primele săptămâni ale invaziei: aprovizionarea trupelor.
Mariupol este și un „exponat” important în argumentația Moscovei că ar fi lansat invazia din Ucraina pentru a „denazifica” țara: orașul este baza regimentului Azov, o forță paramilitară cu origini de extremă-dreapta încorporată în garda națională a Ucrainei.
În anunțul făcut joi de ministerul rus al Apărării, capturarea orașului Mariupol este prezentată drept „eliberarea” sa de sub controlul batalionului Azov, relatează DPA.
Armata rusă a informat pe 13 aprilie că peste 1.000 de pușcași marini ucraineni din Mariupol s-ar fi predat. Informația, neconfirmatp, a venit a doua zi după ce Brigada 36 a marinei ucraineană postase pe Facebook că nu mai are muniții și a trecut la lupta corp la corp.
Drapelul Rusiei având în fundal clădiri distrruse la Mariupol, 12 aprilie 2022.Fotografie realizată în timpul unei deplasări organizate de armata rusă de către Alexander Nemenov/AFP.
Civili pe un bulevard din Mariupol, 12 aprilie 2022. Fotografie realizată în timpul unei deplasări organizate de armata rusă de către Alexander Nemenov/AFP.
Primarul orașului, Vadim Boicenko, a declarat pe de altă parte pentru Associated Press pe 13 aprilie că cel puțin 10.000 de civili, poate chiar 20.000, ar fi fost uciși în asediul rusesc asupra orașului, care durează acum de săptămâni. Boicenko susține chiar că forțele ruse ar fi folosit „crematorii mobile” pentru a distruge dovezile uciderii de civili.
Rusia a negat mereu că populația civilă ar fi o țintă. Cu toate acestea, este documentat că pe 16 martie armata rusă a bombardat Teatrul dramatic din oraș, care era folosit ca adăpost anti-aerian de sute de localnici, inclusiv copii.
Imagine din satelit a Teatrului dramatic din Mariupol înainte de bombardarea sa de către armata rusă, cu cuvântul „copii” scris în limba rusă cu litere mari albe pe pevajul din în fața și din spatele teatrului, 14 martie 2022 (Maxar Technologies/via REUTERS)
Cu o săptămână mai devreme fusese bombardată o maternitate. Multe blocuri au fost distruse sau avariate, multe case incendiate.
Crucea Roșie a încercat să organizeze mai multe convoaie de autobuze pentru evacuarea civililor din teritoriul controlat de armata rusă, dar evacuările au eșuat de câteva ori din cauza luptelor.
Unii civili, cum a făcut și corespondenta redacției ucrainene Iulia Harkușa, aleg să meargă spre vest, de-a lungul coastei Mării Azov prin teritoriul controlat de ruși. Din orașul Melitopol, ocupat de ruși, pot să treacă în teritoriul controlat de ucraineni.
Alții, povestește Iulia Harkușa, pleacă spre Crimeea anexată de Rusia. „Pot să-i înțeleg, când ai de ales între a trăi sub ocupație și a muri, alegi să trăiești sub ocupație”, spune ea.
Nu se știe câți civili au rămas în Mariupol. Dar Iulia Harkușa crede că sunt „mulți”.
„A ieși pe stradă este periculos și dificil. Din păcate, în Mariupol mai sunt foarte mulți civili. Este păcat că autoritățile nu au încurajat evacuarea din timp. Se știa că orașul va fi asediat și atacat. Dar autoritățile orașului nu au făcut-o pentru că le era frică să nu provoace panică”, afirmă jurnalista ucraineană.
Nu așa gândesc și autoritățile. Petro Andriușcenko, un consilier al primarului din Mariupol, declara Europei Libere: „Dacă rușii ne-ar fi dat șansa să evacuăm pe toată lumea... ne-am fi organizat foarte repede”.
Vezi și : Mariupol înainte de război, o galerie foto realizată de jurnalista Sabina Fati în 2016.
În Ucraina la Mariupol (1)
.