Noul ministru al justiției, Alexandru Tănase, a declarat marți că „strategia de reformare a justiției pentru perioada 2011 - 2016 a eșuat”. În august 2017, într-un interviu cu Europa Liberă, Tănase declara chiar că „Republica Moldova rămâne a fi un proiect eșuat”. Între 2009 - 2011, Tănase a mai deținut portofoliul justiției, când a lansat de asemenea un plan de reforme. Întrebarea nu este numai ce vrea noul ministru să facă altfel, dar și de ce sunt atât de personalizate reformele?
Your browser doesn’t support HTML5
Ce măsuri de reformă a anunţat noul ministru al Justiţiei?
În mod sigur, Alexandru Tănase consideră că lucrurile nu s-au mişcat în justiţie pentru că miniştrii care l-au succedat au deviat de la direcţiile de reformă pe care le-a trasat în timpul primului său mandat de ministru. Tănase fusese numit atunci şef pe justiţie de către Partidul Liberal Democrat, dar a plecat peste nici doi ani la Curtea Constituţională, după disocierea de partidul condus de Vlad Filat.
Nu i-a acuzat direct pe succesori, dar a făcut mai multe aluzii. În 2011, Parlamentul a adoptat o strategie. Spre regret, strategia a suferit un mare eşec, a spus el. Din cauza greşelilor din 2011-2012 privind responsabilizarea corpului de magistraţi s-a ratat şi finanţarea externă a justiţiei, a continuat Tănase.
Măsurile de reformă, pe care le-a anunţat astăzi - o serie lungă şi detaliată de acţiuni îndreptate, întâi de toate, spre curăţarea justiţiei de corupţi şi incompetenţi, dar şi restructurarea instituţională a acesteia - repetă în parte viziunea acelei strategii. Bunăoară, Tănase vrea la fel ca în trecut transformarea Curţii Supreme de Justiţie într-o instituţie de casaţie, nu o instanţă care se ocupă de rejudecarea soluţiilor venite din instanţa de fond şi curţile de apel. Apoi, pentru a le da judecătorilor un sentiment mai mare de independenţă, Tănase propune restrângerea competenţelor Consiliului Superior al Magistraturii. Un singur mandat pentru membrii acestui consiliu, posibilitatea contestării deciziilor lor, limitarea competenţelor în acest consiliu, nu excluderea aşa cum îi cere explicit R. Moldova Consiliul Europei, pentru procurorul general, ministrul justiţiei şi preşedintele Curţii Supreme de Justiţie - sunt pe scurt schimbările pe care vrea să le promoveze.
Tănase mai vrea să-şi înceapă noul mandat prin a oferi mult mai multe puteri inspecţiei judiciare, cea care reacţionează la plângerile pe erorile magistraţilor. La fel, va revizui optimizarea reţelei de instanţe înfăptuită cu mari întârzieri, dar şi probleme, aşa cum afirmă Tănase. Intenţionează să desfiinţeze poziţia de judecător de instrucţie în care vede una din principalele cauze ale aplicării extrem de frecvente a arestului preventiv.
În ciuda câtorva complimente pe care le-a rostit la adresa magistraţilor noi intraţi între timp în sistem - Tănase îi crede nepătaţi şi capabili de a duce înainte reforma - de fapt noul ministru a declarat practic „război” corpului de magistraţi. „Avem probleme mari în felul cum înţeleg unii judecători statutul de magistrat şi cum înfăptuiesc justiţia”, a spus el. „Să se înţeleagă corect: nu vom declanşa o campanie de epurări în justiţie”. Dar magistrat trebuie să ajungi şi să rămâi doar dacă răspunzi unor criterii, a accentuat de câteva ori în discursul său Tănase.
Noul ministru a făcut şi câteva clarificări din care se poate deduce cum are de gând să acţioneze în legătură cu cele mai controversate decizii sau reforme promovate de cel mai apropiat predecesor al său, Vladimir Cebotari. Legea privind organizaţiile necomerciale, ce va fi în scurt timp supusă dezbaterii publice, nu va conţine nicio ameninţare la adresa societăţii civile, a promis Tănase. Asta după ce un proiect anterior, scris pe timpul lui Cebotari, limita în drepturi ONG-urile cu finanţare externă. Pachetul de decriminalizare a infracţiunilor economice s-a epuizat, a mai spus Tănase sugerând totodată că, deşi agreează ideea, ea va fi cel mai probabil preluată de o altă instituţie publică, posibil ministerul economiei. „Instituţiile de forţă nu trebuie să poată distruge afaceri”, a spus Tănase explicându-şi punctul de vedere.
La încheierea primului său mandat de ministru, Tănase afirmase într-un interviu pe care ni l-a dat că reformele din justiţie nu avansează din cauza intereselor personale şi de partid. „Atunci când ministrul justiţiei încearcă să lupte cu judecătorii corupţi, iar pe la spatele lui jumătate din colegi se şuşotesc şi îşi aranjează afacerile, nimic nu se va schimba”, a spus în acel interviu la Europa Liberă, Alexandru Tănase.
Astăzi, despre factorul politic şi justiţie Alexandru Tănase a ţinut să precizeze un singur lucru: nu există punct în documentul de politici pe care l-a prezentat opiniei publice şi celei a partenerilor externi pentru care să nu aibă girul politic necesar.