10+ materiale ale Europei Libere din 2025 pe care nu trebuie să le ratezi

În 2025, Europa Liberă a ținut pulsul celor mai importante evenimente din R. Moldova — de la alegeri și parcursul european al țării până la războiul din Ucraina — și a spus poveștile unor oameni care inspiră și fac bine acolo unde sunt. Te invităm să (re)descoperi câteva dintre ele.

Profesoara care a devenit agricultoare

Mariana Ursachi a renunțat la cariera de profesoară în Chișinău pentru agricultură. De câțiva ani, își împarte viața între capitală și satul natal Taxobeni, din raionul Fălești, unde cultivă legume, verdețuri și zmeură, pe care le vinde la târguri. La ce visează Mariana aflați din reportajul Liubei Maxim.

Your browser doesn’t support HTML5

(Video) Profesoara care a devenit agricultoare

Istorii care contează

Iar pentru a pune în valoare reportajele noastre, în 2025 Europa Liberă a lansat emisiunea „Istorii care contează”, în care vă prezentăm lunar poveștile oamenilor din Republica Moldova. Mai jos este ediția dedicată unor tineri care au ales să deschidă afaceri în satele natale.

Your browser doesn’t support HTML5

Istorii care contează: Tineri care au deschis afaceri în satul natal

Școlile românești din stânga Nistrului: număr-record de elevi și multe probleme

Liuba Maxim a mers la Grigoriopol și a aflat că, pentru prima dată în ultimii 15 ani, numărul elevilor care învață în cele opt școli cu predare în limba română din stânga Nistrului a trecut de 2.000. În pofida interesului sporit, acestea se confruntă cu multe probleme, iar cea mai mare ține de sedii, spun profesorii și autoritățile de la Chișinău.

Your browser doesn’t support HTML5

Școlile românești din stânga Nistrului: număr-record de elevi și multe probleme

Boala uitării, povara familiei

În R. Moldova sunt în evidență peste 4.000 de persoane cu demență, însă multe rămân în afara statisticilor, pentru că nu ajung la medic. Majoritatea sunt îngrijite de rude, în lipsa unor servicii specializate la nivel național. Printre puținele opțiuni sunt azilurile de bătrâni și câteva centre private.

Demența afectează capacitatea unei persoane de a se descurca singură în viața de zi cu zi.

Îți spunem povestea familiei Secrieru din satul Dușmani, raionul Glodeni, unde capul familiei a aflat la 50 de ani că suferă de demență. Cazul său este unul mai degrabă fericit, pentru că familia îl poate susține atât fizic, cât și financiar. Ce înseamnă, însă, să ai grijă de un om cu demență în R. Moldova – află din articolul realizat de Silvia Rotaru pe care îl găsiți AICI.

Silvia a spus și poveștile medicilor, printre care cea a Valeriei Trancalan, care, după 9 ani de studii la oraș, s-a întors să profeseze în satul natal, Mihăileni, raionul Râșcani.

Your browser doesn’t support HTML5

Medic de familie în satul natal: „Ne-am bucurat tare mult că a venit”

În 2025, ea a continuat să îngrijească și rubrica „Cartela medicală, unde vine cu sfaturi de sănătate și informații care te ajută să navighezi prin sistemul medical din R. Moldova. Iată unul dintre articole.

### Vezi și... ### Cartela medicală | De ce avem tendința să ne îngrășăm în sezonul rece

Numărul longevivilor crește în R. Moldova

Odată cu îmbătrânirea populației, crește și numărul persoanelor de peste 100 de ani. Dacă în 2022 în R. Moldova erau 534 centenari, la 1 octombrie 2025 erau 679. Alți 94 de oameni ar putea celebra un secol în următoarele 12 luni. Experții explică fenomenul inclusiv prin îmbunătățirea calității vieții, arată articolul semnat de Eugen Urușciuc.

Un om cât un secol

Eugenia Plitoc din satul Hristici, raionul Soroca, a împlinit 100 de ani în septembrie și este singura centenară din localitate. Eugenia Apostu îi spune povestea în reportajul de mai jos:

Your browser doesn’t support HTML5

Un om cât un secol

Ce se întâmplă cu dosarele privind expulzarea profesorilor turci

Nadejda Coptu, reportera noastră specializată în justiție, a urmărit în acest an procesele de judecată din dosarele de rezonanță. Unul dintre acestea este cel al oligarhului Vladimir Plahotniuc, extrădat din Grecia în septembrie.

Your browser doesn’t support HTML5

Cum a fost adus Plahotniuc la Chișinău. „Welcome back”, i-a spus Dodon

Nadejda a consemnat, de asemenea, ce s-a întâmplat în 7 ani după extrădarea celor șapte profesori turci din R. Moldova. În acest articol, ea scrie că nici până acum nu au fost identificați toți oficialii responsabili pentru această încălcare constatată de CEDO. Un dosar penal stagnează în instanță, iar altul – la Procuratura Generală.

Pancartă de la protestul contra extrădării profesorilor turci, septembrie 2018.

Ce schimbări ar putea aduce guvernul Munteanu în R. Moldova?

„În podcastul „Pe Agendă cu Cristina Popușoi”, am continuat să invităm personalități de prestigiu, cărora le-am adresat întrebări de actualitate pentru publicul din R. Moldova. Mai jos vă propunem episodul cu Vlada Ciobanu și Andrei Curăraru, în care Cristina Popușoi a discutat cu ei despre programul de guvernare „UE, pace, dezvoltare”, prezentat de noul premier, Alexandru Munteanu.

Cum a fost anul 2025 pentru Republica Moldova?

Podcastul „Dincolo de Știri” este acum disponibil și în format video și are o nouă moderatoare: editoarea șefă a Europei Libere, Eugenia Crețu. Mai jos, vedeți ultima ediție din 2025, în care comentatorii politici Igor Boțan și Nicolae Negru analizează cele mai importante evenimente ale anului, printre care alegerile parlamentare, extrădarea oligarhului Vladimir Plahotniuc și destructurarea rețelei lui Ilan Șor.

Prin țară după voturi

În 2025, moldovenii au ales un nou Parlament, în care au intrat cinci formațiuni politice, care au format șase fracțiuni, după scindarea Blocului „Patriotic”. PAS a constituit majoritatea parlamentară, iar celelalte fracțiuni s-au declarat în opoziție.

AICI găsești o serie de filme din campania electorală despre patru dintre cele cinci fracțiuni ajunse în Legislativ. Reportera Europei Libere Eugenia Apostu a participat la câteva întâlniri electorale ale candidaților partidelor care aveau, potrivit sondajelor, cele mai mari șanse de a intra în Parlament și a arătat exact cum au decurs acestea.

Iar Eugen Urușciuc a pregătit o scurtă istorie a alegerilor parlamentare: de la agrarieni și comuniști, „coaliții monstruoase”, „alianțe-beton” și „binoame”, până la majoritate pro-europeană. În acest text, el creionează cele mai importante contexte în care au fost organizate parlamentarele.

27 august 1991. Miting în centrul Chişinăului în sprijinul deciziei Parlamentului care a votat Declaraţia de Independenţă

În 2026, Europa Liberă va continua să spună poveștile care contează. Rămâneți alături de noi pe site-ul nostru, pe paginile noastre de Facebook, Instagram și pe canalul nostru de YouTube.

Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te