Memoria colectivă legată de Ziua Victoriei în spațiul post sovietic

9 mai 2018 la Bălţi

Mitul victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial este în schimbare și din cauza atitudinii Kremlinului față de fostele „țări surori”.

Pentru manifestările dedicate zilei de 9 Mai de la Moscova administrația de la Kremlin a anunțat că nu așteaptă anul acesta niciun oaspete de vază străin. Președintele Republicii Moldova Igor Dodon, în primul său an de mandat, în 2017, a fost singurul lider din fostele țări sovietice care a participat la festivitatea din Piața Roșie, iar anul trecut niciun șef de stat post-sovietic nu a mers la Moscova. Înseamnă acest lucru că abordarea victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial este în schimbare în „fostele republici surori”?

Your browser doesn’t support HTML5

Memoria colectivă legată de Ziua Victoriei în ţările ex-sovietice


Este puțin probabilă încetățenirea unei atitudini critice sau analitice față de victoria din anul 1945 în statele post-sovietice la nici trei decenii de la destrămarea URSS, crede politologul Vitali Andrievski, referindu-se în special la experiența Republicii Moldova. Barometrul Opiniei Publice realizat la finele anului trecut arăta că aproape 50 la sută dintre moldoveni regretă destrămarea „Imperiului roșu”. Cum poate fi explicată reanimarea elogiilor la adresa lui Iosif Stalin, după ce succesorii săi în frunte cu Hrușciov apoi Brejnev i-au scos la iveală adevăratul profil de dictator?

Și-a făcut efectul eșecul politicienilor care au venit la putere după anii ‘90 de a construi societăți stabile, moderne, în care oamenii să se simtă importanți, e de părere Vitali Andrievski. În lipsa unor realizări de care s-ar mândri în prezent, cetățenii apelează la trecut, iar victoria în cel de-al Doilea Război Mondial este unul din evenimentele istorice a cărui semnificație este cel mai frecvent distorsionată, spune politologul.

Vitali Andrievski

„În pofida faptului că victoria a fost una comună, că a existat o coaliție antihitleristă, în pofida faptului că Uniunea Sovietică până în ’41, oricât de trist nu ar fi să recunoaștem, a fost nu împotriva lui Hitler, ci de partea lui, împreună au împărțit teritoriile Europei, toate acestea s-au uitat. Cel mai groaznic e că oamenii nu mai percep tragedia acelor timpuri. Faptul că războiul a reprezentat o tragedie. Ei se încăpățânează să vadă doar victoria și se fac a uita milioanele de jertfe omenești.

Cum se poate lecui această nostalgie? Trebuie să treacă timp și, dacă ne referim la Republica Moldova, când spun timp mă refer la schimbări în bine. Din păcate, locuitorii acestei țări nu au cum să-și amintească lucrurile bune care s-au întâmplat în țară în ultimii aproape 28 de ani de independență, pentru acestea nu există. Din aceste considerente, sunt nostalgici după trecut.”

O cercetare realizată de centrul Levada de la Moscova arăta că 70% dintre rușii intervievați au spus că Stalin a jucat un rol total pozitiv sau relativ pozitiv în istoria Rusiei, o creștere față de un sondaj similar din 2016 când numai 56% dintre ruși credeau același lucru.

Sociologul Ion Jigău, directorul CBS-Axa, constată că stereotipurile legate de 9 Mai an de an sunt alimentate artificial de partidele politice care nu scapă nicio ocazie să scoată dividende electorale de pe urma nostalgiei după trecutul sovietic. Câștigul e unul de scurtă durată și cu un mare deserviciu pentru întreaga societate, crede sociologul:

Ion Jigău

„Din păcate, acum într-un fel se reabilitează Stalin, se reabilitează Lenin, dar lumea uită că au suferit zeci și zeci de milioane de oameni. Nu mai vorbim de cei împușcați, vorbim de cei care au murit de foame. Uităm bineînțeles binele, dar uităm și răul, fiindcă cei pe care i-a durut au plecat deja. Bătrânii noștri nu mai sunt ca să ne spună, să ne aducă aminte, deși lucrurile acestea sunt publicate. Dar cum moldovenii nu prea citesc, memoria „rămâne” numai în domeniul experților și a istoricilor care studiază această probleme și, poate, a unora din societatea civilă care mai încearcă ceva să ne mai aducă aminte.”

În acest an, administrația de la Kremlin a anunțat că nu așteaptă niciun oaspete străin la evenimentele dedicate zilei de 9 Mai la Moscova. 2017 a fost ultimul an când la parada din Piața Roșie a fost un lider politic din fostele țări sovietice – președintele Igor Dodon. Politologul Dionis Cenușă, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, spune că această stare de lucruri se datorează inclusiv politicii toxice promovate de Federația Rusă în regiune.

Cu cât statele nou-create funcționează mai bine cu atât este mai mic interesul față de trecutul sovietic și invers...

„Cu cât statele nou-create funcționează mai bine și cu cât mai mult procesul de luare a deciziilor implică viziunile cetățenilor cu atât este mai mic interesul față de trecutul sovietic și invers. Ca și țările baltice, Ucraina și Georgia au reușit să obțină unele succese, fie e vorba de lupta cu corupția, cum este cazul Georgiei, fie în general revigorarea societății prin procese democratice de amploare cum am văzut în Ucraina, atunci ziua de 9 Mai își pierde rezonanța deoarece nu există timp și nici energie pentru a căuta refugiu în trecut.”

Mitul victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial este în schimbare și din cauza atitudinii Kremlinului față de fostele țări sovietice, spun experții cu care am stat de vorbă. Anexarea Crimeii în Ucraina sau războiul ruso-georgian urmat de pierderea de către Georgia a Abhaziei și Osetiei de Sud sunt doar câteva evenimente care servesc drept „terapie de șoc” pentru cei care mai suferă de nostalgia trecutului.