Ministerul Justiției a modificat amendamentele la proiectul de lege privind finanțarea și funcționarea organizațiilor necomerciale fără o dezbaterea prealabilă și fără consultarea ONG-urilor cu care lucrase mai bine de un an la proiectul de lege. Amendamentele inițiale ar fi limitat posibilitatea ONG-urilor finanțare din exterior să se implice în activități politice. Și au fost prompt criticate de cele mai importante ONG-uri. Noile modificări, remarcă Centrul pentru Resurse Juridice, sunt un pas înapoi dar nu schimbă esența problemei.
La mai puțin de o săptămână de când organizațiile obștești au semnalat tentativa autorităților de a limita finanțarea din exterior a sectorului asociativ, ministerul justiției a publicat o nouă variantă a proiectului, cu adăugiri, dar și omisiuni în articolul ce se referă la activitatea politică a organizațiilor obștești, remarcă Ilie Chirtoacă, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova. El notează că în documentul propus acum spre dezbateri publice nu se mai regăsește prevederea care se referea la activitatea ONG-urilor de „influențare a legislației”, care era una vagă, mai spune Ilie Chirtoacă. Totuși, zice el, există în continuare riscul ca unele acțiuni ale organizațiilor obștești să fie interpretate ca activitate politică:
„Oricum, rămâne același text, cel puțin în partea membrilor organelor de conducere. Ar ieși că noi trebuie să le impunem acelor membri în consiliul nostru de administrare sau altor persoane pe care noi îi rugăm să vină în niște funcții care nu sunt remunerate, îi mai obligăm să nu fie membri de partid și nici afiliați unui partid, pentru a nu influența cumva organizația. Esența problemei mi se pare că a rămas aici, și acele condiții și reguli de transparență financiară, precum și prevederile speciale, ele au rămas. Nu schimbă esența problemei, din păcate.”
Într-un comunicat remis aseară, ministerul justiției menționa că este „deschis dialogului constructiv” și îndemna organizațiile neguvernamentale să participe la îmbunătățirea proiectului de lege care ar urma să reglementeze activitatea sectorului asociativ. Ministerul nu a menționat însă că a intervenit la completările prezentate anterior sau că a luat atitudine după reacția critică a ONG-urilor, spune Ilie Chirtocă. Iată de ce, spune consilierul juridic, ar urma ca asociațiile obștești să examineze și această variantă a proiectului, inclusiv să o trimită repetat partenerilor de dezvoltare.
Alexandrina Culcițchi, șefa Direcției Organizații Necomerciale din cadrul Ministerului Justiției spune că proiectul prezentat inițial a fost îmbunătățit pentru a diferenția explicit activitatea politică a ONG-urilor de activitatea ce vizează politicele publice:
„Ministerul justiției, prin acest proiect, nu vrea să impună unele limitări sau interdicții asupra activităților de advocacy. Prin activități politice nu se înțeleg aceste activități din domeniul politicilor publice sau advocacy. Atunci când, de exemplu, se susține un candidat sau vin niște finanțări din exterior în vederea perturbării cumva a situației politice din țară, prin susținerea unui candidat anume și prin promovarea acestei idei la toată populația, evident că organizația respectivă ar realiza o activitate politică.”
Alexandrina Culcițchi susține că amendamentele propuse de ministerul justiției urmează să fie discutate în continuare, iar până a fi adoptat, documentul va fi remis pentru expertizare Consiliului Europei și Comisiei de la Veneția.
Directoarea Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Galina Bostan, este de părere că modificarea legislației ce se referă la organizațiile neguvernamentale pare total inoportună. Ea a reiterat convingerea mai multor reprezentanți ai societății civile care susțin că restricționarea finanțării din exterior va pune pe brânci sectorul asociativ:
„Este practic imposibil să supraviețuiești din ceea ce este pe piața noastră, chiar și dacă ai instrumente diverse și poți să prestezi anumite servicii, nu ai de unde, doar din granturi. Acum statul a oferit aceste două procente, dar cum veniturile oamenilor sunt mici, două procente-respectiv tot e foarte puțin.”
Mai mulți ONG-iști notează că deși legislația le permite asociațiilor obștești să desfășoare activități economice, bunăoară, această posibilitate este puțin exploatată, granturile din străinătate fiind cea mai accesibilă formă de finanțare. Iar mecanismul de direcționare a 2 la sută din impozitul pe venit a generat în primul an venituri modeste, spune Ilie Chirtoacă. Datele oficiale arată că s-au implicat 19 mii de cetățeni care au transferat spre cele 413 asociații înregistrate ca beneficiari – 4, 23 de milioane de lei.