Mai multe organizații ale societății civile semnalează ,,tentativa ministerului justiției de a limita finanțarea din exterior a ONG-urilor”, lucru care în opinia semnatarilor ar pune în pericol sectorul asociativ și democrația în Republica Moldova. ONG-iștii se referă la proiectul de lege menit să înlocuiască legea cu privire la asociațiile obștești și legea cu privire la fundații. Acesta a fost elaborat de experți din mediul neguvernamental și reprezentanți ai autorităților, iar recent Ministerul Justiției a mai propus completări, pe care mai multe organizații ale societății civile le consideră inadmisibile. O convorbire la această temă cu Ilie Chirtoacă, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova.
Europa Liberă: Reprezentanții ai societății civile și ai Ministerului Justiției au lucrat împreună în ultimul an pentru a îmbunătăți legislația care se referă la organizațiile necomerciale. A fost definitivat un proiect de lege, gata pentru a fi promovat, doar că acum Ministerul Justiției a propus articole adiționale care au nemulțumit mai multe organizații Neguvernamentale. Care sunt motivele acestei îngrijorări?
Ilie Chirtoacă: „Ceea ce s-a întâmplat cu proiectul de lege este ceva hilar, care ar trebui să ne pună în gardă pe toți. Inițial, credeam că modul în care am colaborat cu ministerul putea servi ca o bună practică și că va fi o istorie de succes de colaborare a ministerului cu societatea civilă, dar din păcate nu a fost așa.
Am muncit mai mult de un an la un proiect de lege pentru a-l îmbunătăți pentru organizațiile societății civile, adică să avem o procedură mai previzibilă de înregistrare, condiții mai bune de activitate, pentru ca, de fapt, să aflăm în final că cea mai mare problemă a organizațiilor necomerciale este felul în care acestea sunt finanțate.
Cele trei articole pe care au intervenit pe ultima sută de metri sunt trei articole care înrăutățesc substanțial posibilitatea organizațiilor societății civile de a activa, de a fi încurajate în motivația lor de a se implica în rezolvarea problemelor cu adevărat importante pentru societate. Așa cum a fost propus textul, cei care vor vrea să se implice în activități de influențare a legislației sau în activități care pot fi calificate ca fiind politice, nu vor... e o interdicție camuflată prin care nu vor putea acces la fonduri din afara țării sau fonduri prin noul mecanism, care permite cetățenilor să direcționeze 2% din impozitul pe venit.
Propunerile ministrului Justiției, așa cum au fost formulate, sunt un câmp minat în care nu ai cum să calci drept în calitate de organizație necomercială. Asta, deoarece în prezent peste 90% din organizațiile societății civile sunt finanțate din exterior și peste 90% se ocupă inclusiv cu activități de influențare a legislației, ceea ce nu este un lucru rău, dimpotrivă este ceva benefic.”
Europa Liberă: Argumentul ministerului Justiției, așa cum este menționat în declarația ONG-urilor, ar fi că respectiva completare are scopul să nu admită influențarea politicii Republicii Moldova din exterior, influențare care are loc inclusiv prin finanțarea din exterior a organizațiilor necomerciale care se focusează pe politicile statului sau susțin, direct sau indirect, inițiativele partidelor politice. Implicarea în activitatea politică, cum altfel ar putea fi reglementată?
Ilie Chirtoacă: „Ceea ce este într-adevăr surprinzător este că noi deja prevăzusem anumite interdicții care să nu permită organizațiilor să se implice în activitatea politică, în special în perioada alegerilor și să diferențiem cumva dintre modul în care ele pot fi implicate de partidele politice.
Am consultat aici cele mai bune standarde pe care le are Consiliul Europei, Uniunea Europeană. Proiectul deja prevedea în spiritul legii anumite interdicții, care credem noi că sunt suficiente. Dar, așa cum sunt formulate noile interdicții se merge mai departe, chiar mult mai departe și acele activități care pot fi catalogate ca fiind politice, sunt inclusiv activitățile de influențare a legislației. Nu avem nicăieri în lume reglementate asemenea definiții, decât în Federația Rusă, sau mai recent în Ungaria și Azerbaijan. Atunci când noi muncim la un nou proiect de lege, sau când vrem să aducem acquis-ul comunitar, cu siguranță nu ne uităm la aceste țări, fiindcă din păcate, cel puțin la acest capitol, ele nu sunt un exemplu de democrație veritabilă. Ne uităm în țări cu democrații avansate, printre care Suedia, Norvegia etc. Acolo nu există asemenea interdicții.”
Europa Liberă: De exemplu, dacă am vorbi în baza unui exemplu concret. Avem o asociație obștească, care-și desfășoară activitatea în Republica Moldova și care-și focusează activitatea pe legislația din domeniul electoral sau politici publice etc. În ce măsură va fi ea afectată, dacă aceste restricții vor intra în vigoare?
Ilie Chirtoacă: „În cazul în care aceste restricții vor intra în vigoare, vor fi multe dificultăți în fața unei organizații pentru ca ea să poată activa.
În primul rând, ea va trebui să se înregistreze într-un anumit mod printr-o declarație depusă la ministrul Justiției, la CEC, sunt impuse niște rigori noi forte drastice de raportate la ministerul Justiției. Sunt, cred eu, niște chichițe birocratice prin care se încearcă să fie descurajată orice activitate, care ține de influențarea legislației sau de implicarea în așa numitele activități politice. Să nu uităm că libertatea de asociere este libertatea cetățenilor care pot să se asocieze și pot să se expună inclusiv asupra chestiunilor politice. Nu este un teren destinat doar politicienilor. Iar dacă scopul autorilor este contracararea influenței din exterior am impresia că cel puțin metodele pe care le folosesc nu sunt tocmai acelea care vor aduce rezultate.
Credem ferm că dacă se vrea ca influența din exterior să fie mai mică sau eliminată trebuie cel mai probabil să muncim la modul în care sunt acum finanțate partidele politice, la modul în care sunt acum reglementate donațiile din partea persoanelor fizice și a mediului de afaceri. Acolo există probleme serioase și acolo trebuie să muncim. În ceea ce ține de activitatea de finanțare a organizațiilor necomerciale așa se întâmplă în toată lumea și eu cred că anumite domenii din Republica Moldova și aici nu mă refer neapărat la domeniul justiției, dar în ceea ce ține violența în familie, probleme de sănătate mintală, protecție socială, aici, atât noi, cât și ministerele de resort nu se vor descurca la fel de bine, fără implicarea organizațiilor societății civile, care sunt finanțate din exterior, dar care contribuie atât prin asistență tehnică și chiar prin influențarea legislației pentru a ajuta comunitatea din Republica Moldova și a face lucrurile mai bine.”
Europa Liberă: Menționați despre „reguli sporite”, în declarație vedem „reguli suplimentare de transparență financiară”, s-a discutat la Guvern despre supravegherea mai strânsă a organizațiilor neguvernamentale care ar putea fi și ele înclinate spre acte de corupție. Aceste completări se încadrează în aceeași inițiativă sau sunt lucruri diferite?
Ilie Chirtoacă: „Proiectul la care am muncit noi un an prevedea care sunt rigorile de raportare și ce trebuie să facă o organizație pentru ca să arate atât constituenților, cât și autorităților că-și face treaba bine și că nu admite nici o influență sau acte de corupție și integritate.
De altfel, să știți că în organizațiile societății civile există niște rigori foarte drastice de raportare, nu doar la Fisc, ci și față de donator, care obligă de fiecare dată ca organizația care beneficiază de sursele acesteia să treacă printr-un audit național, chiar și internațional.
Propunerile ministrului Justiției pe ultima sută de metri merg mai departe. Pe lângă raportările pe care le facem la Fisc va trebui să mergem și la Ministerul Justiției o dată în trei luni, să indicăm toate sursele de finanțare. Dar, cel mai periculos din acest lucru sunt și sancțiunile, care așa cum au fost propuse sunt destul de disproporţionate. Este vorba de amenzi în sumă de un fond salarial lunar, așa ceva nu am văzut practic în alte domenii nicăieri. Pe final, ni se creează impresia că scopul acestor propuneri este de fapt de a descuraja societatea civilă să se implice în rezolvarea problemelor, lucru care poate cumva creează disconfort în anumite situații.”
Europa Liberă: Pentru că ați pomenit de finanțarea partidelor, cunoaștem că în prezent partidele politice nu pot fi finanțate din străinătate. De ce în cazul partidelor suspendarea finanțărilor din străinătate a fost un lucru lăudabil, dar când este vorba de organizațiile neguvernamentale, acest lucru a trezit asemenea reacții?
Ilie Chirtoacă: „Eu cred că în Republica Moldova există mai multe probleme - sărăcie, corupție, probleme cu finanțarea partidelor politice etc. Și nu cred că activitatea societății civile este una dintre aceste probleme.
În cazul finanțării partidelor politice din exterior, comunitatea internațională ne-a spus că există o problemă cu modul în care sunt finanțate aceste partide din mediul de afaceri și faptul că sunt finanțate netransparent. Comunitatea internațională s-a expus asupra scoaterii acestei limitări prin care cetățenii moldoveni din diaspora să poată contribui direct pentru susținerea activității partidelor politice și nicidecum niciodată nu a propus ca aceste finanțări să fie eliminate.
Credem noi că nu trebuie anume din aceste motive să încurcăm două probleme care sunt diferite. Finanțarea organizațiilor societății civile din exterior este un lucru normal, care se întâmplă în toată lumea. Prin acest mecanism Uniunea Europeană poate să ne ajute să îndeplinim acele standarde de calitate ale vieții, inclusiv prin societatea civilă, care prin expertiză, cunoștințele pe care le aduce din UE, poate contribui ca noi să trăim mai bine. De aceea, finanțarea din exterior mi se pare un lucru absolut normal.”
