Încotro se îndreaptă reforma din justiție sub noul ministru al justiției Fadei Nagacevschi? Fost jurist al Partidului Socialiștilor, el a început prin decizia să reabiliteze rezultatele concursului de preselecție a noului procuror general, pe care predecesoarea sa, Olesea Stamate, le-a anulat pe motiv că ar fi fost trucate. Ce va face noul ministru cu o altă inițiativă a fostei guvernări: reevaluarea magistraților și epurarea celor cu probleme de integritate?
Your browser doesn’t support HTML5
Ministrul Fadei Nagacevschi promite să ducă la capăt evaluarea judecătorilor şi procurorilor
Fadei Nagacevschi susține cu tărie că evaluarea va avea loc, chiar dacă printr-un mecanism refăcut, în vreme ce fosta ministră a justiției, cea care este autoarea ideii, se declară acum convinsă că măsura trebuie în mod obligatoriu abandonată.
„Nu renunță nimeni la evaluarea extraordinară a intereselor şi averilor judecătorilor. Va fi creat acest instrument şi el va fi pus în aplicare”, ne-a spus astăzi ministrul Nagacevschi.
„Din toate punctele de vedere, această evaluare acum este foarte periculoasă. Ea poate legitima eventual judecătorii corupți în sistem şi îi poate elimina din sistem pe cei care au mai rămas oneşti”, afirmă, pe de altă parte, fosta şefă de la justiţie, Olesea Stamate.
Motivul principal invocat de Stamate e că nu poate fi încredințată o evaluare ce țintea să salveze justiția de controlul democraților unui cabinet care nu ar fi existat dacă nu era votat de aceștia în parlament.
Olesea Stamate
„În general, consider că în contextul politic actual, un exercițiu de evaluare extraordinară a judecătorilor nu este oportun. Şi explic de ce: credibilitatea acestui exercițiu, care nu poate fi repetat, este o chestie extraordinară, depinde foarte mult de susținerea tuturor forțelor politice, cel puțin parlamentare. Este clar că pentru ca un asemenea exercițiu să fie şi credibil şi de succes, el trebuie implementat de un guvern care are susținere majoritară în parlament, şi care nu-şi are un program de un an, până la alegerile prezidențiale. Această evaluare nu poate fi finalizată într-un an - este clar. Şi nu este corect să fie început, apoi nu se ştie ce se va întâmpla cu el când acest guvern nu va fi.
Doi, chiar dacă să presupunem că e acceptabil că e un guvern minoritar… Dar acest guvern a fost susținut inclusiv de Partidul Democrat. Tocmai acest Partid Democrat a fost acuzat de capturarea justiției. Acum, dacă ei sunt cei care au capturat justiția, cum putem să avem încredere că guvernul poate să facă o evaluare calitativă a judecătorilor, când ei sunt susținuți de cei care au capturat acest sistem?”
Diferenţa între propunerea inițială şi varianta pe care spune Fadei Nagacevschi că a pregătit-o şi o va pune la începutul săptămânii viitoare pe masa experților Comisiei de la Veneţia e că în primul caz era vorba despre participarea plenară la evaluări a unor experți, locali şi străini, din sistemul de justiție, dar şi din afara lui, pe când în proiectul refăcut acești experți vor avea doar calitate de observatori, iar drept de vot, deci rol decisiv, vor avea doar membrii consiliilor judecătorilor şi al procurorilor.
Nagacevschi, care deja şi-a atras pentru această propunere criticile celor care spun că în asemenea condiții evaluarea ar fi total inutilă, o explică în felul următor:
Fadei Nagacevschi
„Această idee cu experţi din exterior, adică societate civilă care ar evalua judecătorii din punct de vedere a intereselor şi averilor, este dur criticat de către experții OSCE şi în avizul Comisiei de la Veneţia. Comisia şi ODIHR ne spune cam așa: voi aveți în principiu instituții, încercați să le consolidați şi să le acordați anumite instrumente suplimentare, ca să facă ei până la urmă evaluare extraordinară şi doar dacă constatați că nu mai există niciun instrument în vederea purificării sistemului judecătoresc pe intern, a instituțiilor, în cazul dat deja puteți să utilizați un asemenea instrument excesiv.”
Comisia de la Veneţia, care, într-un prim aviz la proiectul moldovenesc de evaluare extraordinară a judecătorilor şi procurorilor, a spus că, într-o criză ca cea din sistemul judiciar moldovenesc, măsura ar fi justificată, a părut să fie contrazisă, însă, de ODIHR, care a spus în urmă cu două săptămâni într-un raport că procedura prin care s-a elaborat și adoptat proiectul „nu se aliniază la principiile democratice”.