Ministrul justiției (re)devine stăpânul justiției

Ordonanța de urgență emisă de guvernul român îl readuce pe ministrul justiției în rolul de îmblânzitor al magistraților, rol pe care l-a mai avut și înainte de aderarea României la Uniunea Europeană.

Tudorel Toader, ministrul de resort, și artizanul acestor modificări, susține că a discutat cu reprezentanții Comisiei de la Veneția toate punctele vulnerabile ale legilor justiției, pe care ordonanța de urgență de luni le-ar rezolva.

Premierul Viorica Dăncilă a spus la rândul său că liderii Comisiei Europene cunosc schimbările pe care le inițiază luni guvernul de la București.

Este vorba despre cele trei legi ale justiției: 1) cea privind statutul procurorilor și judecătorilor (Legea 303/2004); 2) Legea privind organizarea judiciară (Legea 304/2004); și 3) Legea privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii (Legea 317/2004).

Toate aceste legi, adoptate în 2004, înainte ca România să încheie negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, asigurau independența sistemului juridic autohton.

Ele au fost îmbunătățite ulterior de reformele Monicăi Macovei, în așa fel încât procurorii să devină puternici și să poată ancheta fără teamă cazuri de mare corupție.

După venirea la guvernare a PSD la sfârșitul lui 2016, unul dintre obiectivele social-democraților români a fost modificarea acestei legislații pentru diminuarea prerogativelor procurorilor și în general pentru permeabilizarea mediului juridic în fața politicului.

Așa că au fost modificate în parlament cele trei legi care formează coloana vertebrală a sistemului juridic, dar în urma criticilor internaționale, guvernul român a decis să le amelioreze prin ordonanța de urgență adoptată lui.

Unele lucruri au fost reglate, de pildă a fost amânată pentru 2019 posibilitatea magistraților de a se pensiona dacă au 20 de ani de vechime.

A fost decisă prin această ordonanță transmiterea în direct a interviurilor aspiranților pentru funcții de rang înalt, dar în același timp a fost blocată pentru funcții importante în procuratura anti-corupție și anti-mafia a celor care au vechime mai mică de 15 ani.

Altfel spus, în noile condiții, fosta șefă a DNA Codruța Kövesi, faimoasă pentru dosarele care au fost instrumentate sub conducerea ei, n-ar fi avut nicio șansă.

Procurorii tineri vor fi deci ținuți departe de funcțiile de conducere din principalele două parchete DNA și DIICOT.

În același timp, ministrul Justiției va avea posibilitatea potrivit noii legislații să se amestece tot mai mult în treburile justiției.

Tudorel Toader s-a grăbit să anunțe că de-acum încolo va putea sesiza Inspecția Judiciară în legătură cu activitatea procurorilor.

E o amenințare directă împotriva celor care lucrează la anchete, mai ales că ministrul Justiției este un om politic, cineva trimis în această funcție de un partid, și care ar putea avea interese directe cu anchetele în care sunt implicați oameni politici, fie că-i sunt colegi sau adversari.

Acest instrument de apărare sau de șantaj a fost folosit intens în România până în 2004. Au existat chiar stenograme din acea perioadă, care arătau cum un fost ministru (Rodica Stănoiu) avea sarcină de partid, tot de la PSD, să folosească brațul lung al justiției împotriva liderilor din opoziție.

Minisitrul Justiției va deveni un personaj cu mare greutate, mai ales că el va fi cel care va pune șefii parchetelor și tot el îi va putea da jos, dacă aceștia vor deveni incomozi.

Potrivit noilor prevederi, președintele României va putea respinge o singură dată propunerile de procurori șefi, ceea ce înseamnă că în acest punct atât de important, puterea va trece de la instituția prezidențială la guvern.

Din acest punct de vedere, modificările juridice operate induc un dezechilibru profund într-o republică în care coabitează, în general, un președinte de o culoare cu un guvern de altă culoare.