„A fost lansată campania pentru Roexit”. Aceasta este concluzia fostului premier Dacian Cioloș, după reacțiile politicienilor din coaliția de guvernământ la adresa prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Timmermans este primul politician european de rang înalt din familia socialiștilor care se poziționează clar împotriva contra-reformelor operate de PSD în justiție.
Nu e prima data când o face, acum însă, a întărit pericolul la care se expune România mergând pe această cale a anulării statului de drept: dacă regulile Uniunii Europene sunt încălcate, a spus Timmermans la discuțiile care au avut loc la Comisia pentru libertăți și justiție a legislativului comunitar, Bruxelles-ul nu va ezita să aducă guvernul de la București în fața instanței.
Prim-vicepreședintele Comisiei Europene nu a spus pînă unde ar putea merge sancțiunile în cazul României, dar acum două săptămâni împotriva Ungariei a fost activat articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene pentru nerespectarea statului de drept, iar acest cartonaș galben poate duce până la pierderea dreptului de vot al Budapestei în chestiuni importante ale UE. Polonia a primit un avertisment similar.
Spre deosebire de România, care în ultimii 10 ani a rămas o democrație fragilă, potrivit unei unei analize Stratpol, Ungaria a suferit un recul important în aceeași perioadă, în care a tânăra democrație a fost înlocuită cu iliberalismul, de aceea poate răspunsul Bruxelles-ului a fost mai dur împotriva Budapestei, decât împotriva Bucureștiului.
Luna viitoare Parlamentul European va dezbate o rezoluție privind situația statului de drept în România, care ar putea arăta cât de mult s-ar putea schimba regulile juridice în favoarea inculpaților.
Liderul principalului partid de opoziție din România, liberalul Ludovic Orban, pare să se așeze în rând cu adversarii săi politici atunci când susține că n-ar fi în favoarea țării o astfel de rezoluție, care ar avea loc chiar înainte ca Bucureștiul să preia președinția rotativă a Uniunii Europene, planificată pentru primele șase luni ale anului viitor.
Vicepreăedintele PNL Gigel Știrbu a cerut chiar o discuție în Biroul Executiv al partidului, în urma căreia să li se ceară eventual europarlamentarilor liberali să nu voteze o rezoluție negativă la adresa României.
Acest tip de patriotism susține, de fapt, interesele PSD și ALDE, partide aflate la guvernare, și care au deja o politică eurosceptică, dacă nu chiar antieuropeană.
Liderul social-democrat Liviu Dragnea l-a repezit pe Frans Timmermans, numărul 2 în Comisia Europeană, subliniind că nimeni din spațiul Uniunii Europene n-ar trebui „să poată spune poporului român cum să definească în Constituție căsătoria” și că țara trebuie să se „bată” pentru dreptul ei de a decide, „indifferent de riscuri”.
Dragnea a explicat în termeni populiști că România nu trebuie să accepte corectitudinea politică pentru „a da bine” la „porți înalte”.
Șeful PSD s-a enervat după ce prim-vicepreședintele Comisiei Europene a declarat că referendumul pentru definirea familiei nu trebuie folosit ca „instrument pentru a alimenta atitudini precum ura împotriva minorităților sexuale”.
În vreme ce liderul PSD insista că România nu trebuie să ia „poziția ghiocelului”, adică să nu se plece în fața regulilor europene, președintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu i-a răspuns lui Timmermans în termeni similari.
La observația oficialului European că România face „pași înapoi”, care ar putea anula progresele anterioare, Tăriceanu a reacționat arțăgos: „România nu trebuie să accepte să se poziţioneze în postura elevului care primeşte lecţii de la alţii”, adăugând că „până la urmă, România este o ţară independentă”.
Această formulă demonstrează tendința vădită a liderilor români de a trece în tabăra antieuropeană, după modelul Ungariei iliberale.
