„Mirosul banilor” și criza sanitară

În Republica Moldova pandemia de coronavirus merge mână-n mână cu manevrele politice ale guvernării care insistă pe aprobarea creditului rusesc, în pofida deciziei Curții Constituționale de a-l suspenda – un gest neașteptat, se poate spune o zvâcnire a statului de drept în ceasul al 12-lea, mai ales că s-a suprapus cu debarcarea lui Vladimir Țurcan, „omul lui Dodon”, cum e calificat el de presă, de la cârma Înaltei Curți, și cu alegerea unui nou președinte în persoana judecătoarei Domnica Manole.

„Mirosul banilor” și criza sanitară

Criza sanitară se adâncește. Ieri, 28 aprilie, au fost anunțați 157 de noi îmbolnăviri, bilanțul total ridicându-se la 3 638 de infectați și la 107 decese. Acum o lună această cifră suna cvasi-apocaliptic. Azi, contabilizarea bolnavilor a devenit un exercițiu de rutină. Din 27 aprilie guvernarea a relaxat unele restricții – sunt permise plimbările în parc, în grupuri mici, cu păstrarea distanței sociale, și reluarea activității unor magazine și întreprinderi.

Pe acest fundal de oboseală și sastisire informațională pe tema Covid-19 scandalul provocat de creditul rusesc a confiscat prim-planul mediatic. Eforturile lui Dodon de a aservi Republica Moldova Rusiei prin îndatorare economică i-au făcut pe unii comentatori să pună semnul egalității între cele două calamități: cea epidemiologică și cea politică.

Pe măsură ce bombele cu efect întârziat ale acordului de finanțare rusesc ies la iveală și se înmulțesc sesizările depuse de opoziție la Curtea Constituțională, prezidentul filorus își pierde tot mai mult cumpătul. Face declarații iraționale, absurde în esența lor, contrazise de realitate. De pildă: dacă nu vin banii de la ruși, Moldova nu va primi asistență nici de la Statele Unite, nici de la Uniunea Europeană. Ei, bine, dovada faptului că Occidentul nu-și subordonează politica de finanțare intereselor Rusiei (ce idee aberantă!) a venit imediat: în ziua când deputații urmau să ratifice creditul rusesc, dar și acordul de 234 milioane de dolari oferit de FMI pentru susținerea deficitului bugetar, presa anunța că în conturile Băncii Naționale începeau deja să intre banii de la FMI.

Mai zicea Dodon că dacă nu se aproba creditul convenit cu Moscova, nu vom avea bani de pensii și salarii, începând cu 1 mai curent.

Subiectul plății pensiilor și salariilor este atât de sensibil, atât de exploziv în Republica Moldova, încât până și aliații politici ai lui Dodon, socialiștii și democrații, au sărit să-l contrazică. Într-un comunicat comun aceștia au menționat că nu există nici un pericol legat de plățile sociale și salariale, creditul rusesc fiind destinat lucrărilor de infrastructură, subvenționării dobânzilor pentru creditele acordate agenţilor economici, alocării mijloacelor pentru sistemul medical, atenuării consecinţelor secetei ș.a.

Instituția care a declanșat umorile prezidentului este Curtea Constituțională. Independența regăsită a acestor magistrați, Dodon și PSRM o tratează drept subordonare față de niște clanuri și grupuri de interese: „Capturați politic, utilizați în uzurparea puterii de stat”, „judecătorii Curții Constituționale ar bloca inițiativele sociale de sprijinire a cetățenilor și de finanțare a proceselor economice, având drept scop paralizarea statului în plină criză pandemică”.

Nimic nou sub soare. Nu doar Dodon, în general politicienii cu tendințe autoritare sau naționaliste din Europa de azi invocă „rațiuni de stat”, recurg la marota populismului pentru a-și camufla interesele de putere și afacerile ilegale. Pandemia de Covid este un excelent pretext pentru a limita libertățile civice și, mai grav, în cazul Republicii Moldova, pentru a înlesni politica neocolonială a Rusiei prin agenții săi de influență. Decizia parlamentarilor PSRM-PD în favoarea creditului rusesc a fost o demonstrație a acestei servituți scandaloase.

Indiferent de motivele celor care au votat în conformitate cu interesele Moscovei și ale lui Dodon (convingeri ideologice, dorință de putere și avere, vulnerabilitate penală), efectele sunt aceleași. „Ieremia Golia a avut mereu urmași în Basarabia, urmași câtă frunză și iarbă...”, îmi spunea un cunoscut scriitor din Chișinău, scârbit de conduita parlamentarilor puterii. Și această indignare, se poate spune, e împărtășită de întreaga elită intelectuală a țării, de toți moldovenii cu vederi pro-europene.

Demagogia guvernanților, insinuările, acuzațiile la adresa judecătorilor incomozi au fost taxate dur de Curtea Constituțională într-un comunicat semnat de toți membrii ei, inclusiv de ex-președintele Vladimir Țurcan: „Asemenea declarații generează o isterie publică necontrolată și prezintă pericol pentru funcționalitatea democrației și a statului de drept. Ele afectează nu doar autoritatea Curții Constituționale și a judecătorilor ei, ci subminează și autoritatea Republicii Moldova ca entitate statală în fața propriului popor și în fața partenerilor internaționali”.

Curtea Constituțională a anunțat că va lua o decizie finală privind soarta acordului de finanțare rusesc pe 7 mai. Nimic nu sugerează că magistrații ar putea să-și schimbe opinia, întrucât aici nu e vorba doar de analiza constituționalității propriu-zise a clauzelor contractuale, după cum s-a observat, ci de o evaluare de principiu a riscurilor și pericolelor care derivă din această afacere a lui Dodon cu Moscova pentru securitatea țării și pentru valorile naționale fundamentale.

Și opoziția parlamentară a făcut mai multe demersuri. A cerut informații despre modul în care a fost întocmit contractul cu rușii și a solicitat toate actele aferente. Fostul premier și lidera PAS Maia Sandu a anunțat că a sesizat Procuratura Anticorupție în vederea investigării și tragerii la răspundere penală a celor care au negociat și pus la cale semnarea Acordului de împrumut cu Federația Rusă. Sunt numiți ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, ambasadorul moldovean la Moscova, Andrei Neguța, există și alți responsabili a căror identitate nu a fost dezvăluită de autorități.

Tot Maia Sanda a atenționat asupra campaniei de intimidare împotriva magistraților de la Curtea Constituțională și a familiilor lor pentru a-i forța să adopte o decizie favorabilă Rusiei și PSRM – metode abjecte, amintind de practicile regimului Plahotniuc și de modelul despotic din Răsărit.

Deraierea guvernării de la Chișinău de pe făgașul democrației și al reformelor este semnalată într-un Comunicat difuzat tot marți, 28 aprilie, de Ministerul Afacerilor Externe de la București, cu prilejul împlinirii a zece ani de la semnarea Parteneriatului Strategic moldo-român pentru integrarea europeană. În pofida acestor involuții politice, România își reafirmă angajamentul său de a susține și mai departe parcursul european al Republicii Moldova, inclusiv în contextul pandemiei de Covid-19.

Declarația Externelor de la București a coincis practic cu anunțul făcut de președintele Klaus Iohannis privind alocarea unui ajutor medical substanțial pentru instituțiile de profil din stânga Prutului, constând din asistență de specialitate, medicamente și echipamente de protecție pentru spitale și policlinici.

Rezumând cele spuse până aici, să remarcăm un lucru: orice sprijin financiar, din Vest sau din Est, menit să susțină Moldova în depășirea crizei sanitare, este de salutat. Dar există o diferență de care autoritățile responsabile trebuie să țină cont. Ajutorul poate veni în condiții transparente și acceptabile pentru statul beneficiar sau poate servi interese străine, subminând libertatea și suveranitatea unui popor. Și atunci nu mai poți spune că „banii n-au miros”.

* Opiniile exprimate în acest material aparțin autorului și nu sunt neapărat ale Europei Libere.