Modelul lui Roosvelt sau de ce vrea România să mizeze pe consum pentru ieșirea din criză

Atunci, fostul președinte Traian Băsescu a negociat un acord dur cu Fondul Monetar Internațional și a tăiat salariile tuturor bugetarilor cu 25%. Aceste tăieri au făcut ca partidul aflat atunci la guvernare Partidul Democrat Liberal să devină ulterior irelevant și să dispară înghițit de PNL.

Soluția austerității aleasă de Traian Băsescu a fost considerată greșită, iar singura explicație a fost că această idee putea fi aplicată imediat. Pentru a nu cădea în istorie, PNL a transmis prin premierul liberal al României, Ludovic Orban că guvernul nu va aplica politici de austeritate: deci nu va tăia salarii, nu va concedia bugetari, ci dimpotrivă va aplica măsurile folosite de președintele american Franklin D. Roosevelt, după criza financiară din 1929.

Premierul român a spus deci că mizează pe menținerea unei cereri la un nivel cât mai ridicat, pentru că acest lucru reprezintă o garanție a unei recuperări economice rapide. Revenirea la un consum normal pare să fie noua mantră a Partidului Național Liberal, care până să vină la guvernare blama creșterea axată pe consum folosită de social-democrați.

Consumul este însă mai ales în situații complicate o modalitate de a ține economia vie. Tăierea salariilor în schimb a dus la o contractare dureroasă a consumului și în mod indirect a economiei în general. Contează, a spus premierul Ludovic Orban, să fie păstrată „dorința de a consuma” a oamenilor.

Aceasta a fost și soluția utilizată de Roosvelt în vestitul său program New Deal, inspirat de teoriile lui John Maynard Keynes și desfășurat între 1933 și 1936 și care s-a bazat pe cei 3R: Relief (asistență), Recovery (recuperare), Reform (reformă), adică asistență, recuperare, reformă. Pe scurt, asistență pentru persoanele aflate în dificultate, șomeri și săraci, recuperarea economiei la nivel normal și reforma sistemului financiar pentru a preveni repetarea depresiei.

România nu are încă un plan prea clar de refacere a economiei, iar ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, exclude, cel puțin deocamdată, o negociere cu Fondul Monetar Internațional. Există un miliard și jumătate de euro bani dislocați deja de Uniunea Europeană pentru România, dar suma este modestă pentru nevoile țării.

Faptul că premierul a dat direcția de revenire din criză este însă un lucru important, atât pentru companii, cât și pentru salariați, care în acest fel au un orizont de așteptare după trecerea măsurilor restrictive impuse de epidemia de coronavirus.