Autoritățile de la Chișinău, care spun că bugetul deja se confruntă cu o înjumătățire a veniturilor din cauza virusului, au anunțat că ar vrea spre sfârșitul acestei luni să repornească activitățile economice, dacă situația nu se va înrăutăți. În același timp, Chișinăul este în așteptarea unui credit de 200 de milioane de euro din Federația Rusă și a altui împrumut, de 230 de milioane de dolari, de la Fondul Monetar Internațional, a anunțat președintele Igor Dodon, care totodată și-a reluat criticile la adresa UE, despre care spune că deocamdată doar a promis, dar nu a ajutat efectiv R. Moldova în actuala criză. Cum are de gând R. Moldova să depășească financiar situația dificilă generată de coronavirus și care este sursa scepticismului șefului statului în raport cu miza pe sprijinul european?
Se știe că UE a anunțat pentru vecinătatea estică importante ajutoare de urgență medicale și altele mai de durată pentru IMM-uri. La fel, se știe că premierul Chicu declara zilele trecute funcționale mecanismele prin care aceste materiale și fonduri vor ajunge în R. Moldova, dar iată că președintele Igor Dodon susține în continuare că, deocamdată, Chișinăul nu a văzut nici un ajutor:
Veniturile bugetare au scăzut în jumătate...I.Dodon
„Este vorba despre 30 milioane din asistența macrofinanciară, dacă îndeplinim opt condiții politice. (...) Ceea ce a fost anunțat public și se face mult PR, și foi volante pe internet - este vorba despre 700 milioane pentru susținerea businessului, pentru Parteneriatul Estic unde sunt cinci țări - vă reamintesc acolo e și Belarus, și Ucraina, și Azerbaidjanul... -, și nu sunt bani în buget, ci programe pentru susținerea businessului, care ar putea fi date în doi ani. Apoi au fost anunțate 140 de milioane, din nou pentru Parteneriatul Estic, deci nu se știe cât va ajunge la noi. Și anunțate 87 de milioane de euro pentru R. Moldova, care ar putea fi alocate pentru proiecte pentru societatea civilă, infrastructură, nu prin bugetul de stat, care încă nu e clar cum vor fi alocate și când și prin ce instrumente. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume.”
În schimb, a ținut să precizeze el, în cazul creditului rus, ar fi vorba de zile numărate până cele 200 de milioane de euro vor ajunge în vistieria de la Chișinău. La fel, foarte probabil este ca R. Moldova să acceseze deja zilele viitoare un credit de 220-230 de milioane de dolari de la Fondul Monetar Internațional, a mai precizat șeful statului. Fondurile ar fi extrem de necesare R. Moldova, care se confruntă cu înjumătățirea veniturilor la buget, a explicat el.
Totuși, economistul Viorel Gârbu este de părere că, dacă există o întârziere în accesarea de către Chișinău a unor împrumuturi sau ajutoare nerambursabile europene, vina o poartă mai degrabă autoritățile moldovene decât partenerii din exterior:
„Sigur că guvernul nu se simte foarte confortabil. Am avut acest comportament nu foarte reușit, când guvernul a fost neprietenos cu partenerii occidentali, a mizat pe un credit din Federația Rusă, deci s-a dorit substituirea partenerilor occidentali cu alții noi, estici, dar acest lucru nu a reușit, vedem situația nefastă a Rusiei pe piața petrolului.... Și guvernul a pierdut jumătate de an pe care putea să-l folosească ca să avanseze în discuțiile cu partenerii europeni. Dar este și realitatea că acest gen de ajutor se oferă mai greu, cât de mare nu ar fi urgența, e nevoie de câteva luni”.
S-a dorit substituirea partenerilor occidentali cu alții noi, estici, dar acest lucru nu a reușit...V.Gârbu
Într-un interviu pentru Europa Liberă, economistul a mai spus însă că, spre deosebire de comportamentul altor state, guvernul moldovean a avut grijă nici să nu prea încarce bugetul cu cheltuieli de sănătate sau cu plata șomajului tehnic în economie. Măsurile pe care le-a luat până acum în actuala criză nu reprezintă o povară prea mare pentru buget, prin urmare acesta își va reveni ușor în cazul repornirii, din 27 aprilie, a activității economice, așa cum speră să se întâmple premierul Chicu. Însă dacă criza va fi mai îndelungată, mai spune economistul, atunci presiunea chiar va fi mare, iar scenariile de comportament în acest caz care pot fi așteptate din partea guvernului sunt două:
„Guvernele altor state își majorează datoria și își majorează implicarea în soluționarea crizei, prin investiții masive în economie și susținerea păturilor sociale vulnerabile. Deci, nu-și pun întrebarea să nu se îndatoreze. Datoriile sunt și este firesc să apară acum - statul este singurul care se poate îndatora în condiții mai bune - și statul e obligat de fapt să-și majoreze gradul de îndatorare. Dar se pare că guvernul nu conștientizează gravitatea crizei, pentru că atunci când a conștientizat gravitatea crizei bancare - s-a împrumutat, Dar acum vedem că guvernul nu consideră de cuviință să fie prea sensibil față de problemele economiei, deci ne putem confrunta cu situații la care am asistat anterior: guvernul pur si simplu va închide ochii și se va face că nu observă problemele oamenilor plecați în șomaj, a păturilor sociale vulnerabile.”
Și economiștii, dar și opoziția consideră că guvernul ar fi putut accesa mai multe fonduri din exterior dacă ar fi avut fie o pricepere, fie o determinare mai mare. Criticii mai susțin că, pentru o intervenție substanțială în sprijinul economiei și sănătății, ar fi fost dacă nu suficientă, cel puțin obligatorie și o altă măsură - reducerea cheltuielilor în instituțiile publice.
