Legea cu privire la asigurarea egalității, aprobată în urmă cu mai mulți ani, mai ales din dorința liberalizării vizelor europene, continuă să-i enerveze pe mulți moldoveni cu vederi conservator-religioase, care periodic cer abolirea ei. Pe de altă parte, însă, în baza obligațiilor sale europene, Ministerul Justiției este dator să îmbunătățească legea și a propus unele modificări.
Your browser doesn’t support HTML5
Legea cu privire la asigurarea egalității urmează să fie modificată
Modificările propuse de Ministerul Justiţiei reies din angajamentele incluse în acordul de asociere şi au scopul să îmbunătățească atât legislaţia antidiscriminare, cât şi activitatea Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării. Per ansamblu, ceea ce propune ministerul urmează să elimine unele ambiguități, ne-au spus membri ai Consiliului nediscriminare şi activişti pentru drepturile omului.
Ajustările Ministerului nu au cum să soluţioneze însă mai multe aspecte problematice, care de altfel au fost propuse de Consiliu şi de societatea civilă într-un proiect alternativ de amendamente, multe dintre care nu se regăsesc însă în cel înaintat de Minister spre dezbateri.
Bunăoară, autorităţile au evitat şi de această dată să includă printre criteriile de nediscriminare sintagma „orientare sexuală”, care a stârnit multiple nemulţumiri şi proteste a grupurilor conservative în 2012, când a fost adoptată legea antidiscriminare. În schimb, Ministerul a inclus un alt criteriu „identitate de gen”. Secretarul de stat al Ministerului Justiţiei, Nicolae Eşanu, a răspuns oarecum evaziv de ce nu a fost inclus şi criteriul orientare sexuală:
„Toată discuţia cu privire la criteriu respectiv întotdeauna a fost pur filologică. criteriu respectiv de nediscriminare este inclus în listă indiferent dacă e prevăzut în listă sau nu. Şi cei care se opun, şi cei care insistă să fie introdus o fac pentru chestiuni filologice.”
Europa Liberă: Se propune introducerea criteriului identităţii de gen. Asta însemnând ce?
Nicolae Eşanu: „Identitatea de gen este o problemă mai complicată pentru că este un subiect care se discută în ultimul timp.”
Nu este limpede dacă autorităţile au inclus intenţionat această noţiune puţin cunoscută şi înţeleasă de publicul larg pentru a nu încinge spiritele în societate şi totodată pentru a satisface parţial solicitările activiştilor. Avocata Doina Ioana Străisteanu, care face parte din Consiliul nediscriminare salută totuşi, includerea acestui criteriu:
„Individualitatea de gen este percepţia individuală a persoanei şi percepţia celorlalţi asupra genului unei persoane concrete. Eu mă identific, de exemplu, ca femeie, ceilalți mă percep ca bărbat după felul cum arăt, după felul cum vorbesc. Asta este identitatea de gen. Orientarea sexuală ţine de cu totul alte aspecte. Nu aş spune că introducerea identităţii de gen ar fi o situaţie de compromis. Lipsa criteriului orientare sexuală şi în acest proiect de lege doar vine să confirme atitudinea ostilă a puterii executive şi posibil a lipsei voinţei politice de a recunoaşte prin lege faptul că persoanele suferă de discriminare în temeiul orientării sexuale pe care o au.”
O altă propunere care nu se regăseşte în proiectul Ministerului este oferirea dreptului Consiliului nediscriminare de a sancţiona direct şi nu prin instanţe de judecată actele probate de discriminare, drept de care beneficiază, bunăoară, instituţia responsabilă de combaterea discriminării din România. În schimb, proiectul subliniază, între altele, că recomandările pe care le emite Consiliul sunt executorii şi că nerespectarea acestora vor fi constate de Consiliul nediscriminare. Totodată, proiectul clarifică aspectele procedurale privind examinarea cauzelor de discriminare şi permite membrilor Consiliului să se deplaseze la faţa locului pentru a constata anumite fapte, spune Doina Ioana Străisteanu.
„Proiectul de lege care este astăzi deschis pentru consultări publice nu îl văd ca pe un risc pentru diminuarea procedurii existente. Este mai degrabă clarificarea unor aspecte. Este puţin. dar pe de altă parte nu dăunează calităţii legii care există. Asta este important.”
Juristul Coaliţiei Nediscriminare, care întrunește mai multe ONG-uri, Dumitru Russu, crede şi el că modificările propuse de autorităţi nu sunt suficiente, iar unele sunt chiar confuze:
„Proiectul prevede îmbunătăţiri şi consolidarea sistemul naţional de protecţie împotriva discriminării. În acelaşi timp rămâne spaţiu pentru îmbunătăţiri. Modificările la Codul contravenţional din care se prezumă că Consiliul va fi cel care va examina alegațiile privind împiedicarea activităţii acestei instituţii sau ignorarea şi neexecutarea recomandărilor acestui Consiliu, dar nu se spune expres dacă Consiliul are dreptul să aplice direct sancţiuni în aceste cazuri, ceea ce creează confuzie.”
Activiştii pentru drepturile omului speră totuşi să convingă autorităţile să le ia în calcul propunerile şi să revadă redacţia actuală a proiectului, care ar urma să fie aprobat de Guvern, iar ulterior votat în Parlament, unde s-ar putea să trezească din nou discuţii aprinse aşa cum s-a întâmplat şi în urmă cu cinci ani când a fost votată legea antidiscriminare.