Un grup de experţi ai Comisiei de la Veneţia în frunte cu secretarul general al Comisiei, Thomas Markert, se află în aceste zile la Chişinău. Ar fi trebuit să fie o vizită normală de documentare înainte de expertizarea celor două formule de schimbare a sistemul electoral, „uninominalul” promovat de democraţi şi „mixtul” preluat de socialişti. Dar după decizia de vineri din legislativ, de a îmbina cele două idei, sarcina misiunii s-ar putea complica.
Până acum, Chişinăul a solicitat frecvent părerea Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept, cunoscută și sub numele de Comisia de la Veneţia, dar a ţinut cont de această părere doar în anumite situaţii. Cel mai recent exemplu în care opinia Comisiei de la Veneţia a dat peste cap o decizie luată în Republica Moldova este cel al simbolurilor comuniste. Acestea au fost interzise printr-o lege adoptată în 2012 de parlamentul de la Chişinău, dar după ce verdictul Comisiei a fost că decizia încalcă drepturile omului, Curtea Constituțională de la Chişinău a anulat interdicţia impusă secerii şi ciocanului.
Un alt exemplu similar este cel vizând testarea integrităţii profesionale. Solicitată de Curtea Constituţională, Comisia de la Veneţia criticase ca fiind periculoasă pentru independenţa judecătorilor legea moldovenească care prevedea testarea integrităţii, prin atragerea în curse, cu dare de mită, a unui şir de funcţionari publici, inclusiv a magistraţilor, lege care era deja operantă. Evident, magistraţii Curţii Constituţionale, care în majoritatea lor socoteau injustă măsura, au şi invalidat-o imediat.
În modificări legislative cu efecte practice directe asupra proceselor politice şi electorale, mai ales favorabile partidelor de la guvernare, Republica Moldova nu este însă la fel disciplinată.
Bunăoară, în 2016, când printr-o controversată decizie a Curţii Constituţionale, s-a revenit la alegerea președintelui prin vot direct, nu în Parlament, Comisia de la Veneţia nu a fost întrebată ce crede despre o astfel de modificare. Parlamentul s-a rezumat în a-i cere ulterior Comisiei doar părerea despre modificările operate la Codul electoral, modificări prin care acea decizie urma să fie pusă în practică. Printre recomandările de atunci ale membrilor Comisiei de la Veneția se numărau şi câteva care necesitau anumite corecţii legislative, cum ar fi cea legată de vârsta candidaţilor. Deşi recomanda mărirea acestei vârste, Comisia nu a fost ascultată de legiuitorii de la Chişinău.
Situaţii de desconsiderare a recomandărilor Comisiei au fost înregistrate şi în perioada guvernării comuniste. De exemplu, atunci când în 2008 guvernarea comunistă majorase, de la 4% la 6%, pragul electoral, interzisese blocurile electorale și îngrădise dreptul detinătorilor de mai multe cetăţenii să ocupe anumite funcţii publice, printre care și cea de deputat. Comisia de la Veneţia și Oficiul pentru Instituţii Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a chemat atunci autorităţile să anuleze aceste modificări, dar fără succes. Pragul electoral a fost redus abia în 2006 de la 6% la 5%, iar revenirea la nivelul iniţial de 4%, precum şi la permisiunea blocurilor electorale de a participa în alegeri s-a produs şi mai târziu, în iulie 2010.
Despre ce va spune Comisia de la Veneţia în legătură cu intenţia actuală a democraţilor şi socialiştilor de a modifica din proporţional în mixt sistemul electoral, în comentariile moldoveneşti a apărut teza potrivit căreia acesteia îi va fi greu să o conteste, din moment ce a fost aprobată cu 74 de voturi în legislativ. Secretarului general al Comisiei, Thomas Markert, se află, de astăzi până joi, la Chişinău într-o vizită de documentare, dar analiza propriu-zisă a proiectului va putea fi emisă de Comisie abia în luna iulie. În 2014, Comisia de la Veneția a dat deja un aviz pe un proiect al democraţilor, care se referea la sistemul electoral mixt, care, deşi indica la mai multe lacune ale propunerii, a fost perceput ca fiind pozitiv de Partidul Democrat. Asta îi face pe unii observatori să presupună că democrații nu vor fi opriţi de eventualele critici ale Comisiei, mai ales acum, când schimbarea sistemului electoral pare singura salvare de la un scor electoral mai mult decât modest la parlamentarele viitoare.