Potrivit relatărilor presei specializate în problemele UE, negocierea clusterului „politică externă” va începe la mijlocul lunii iulie.
Guvernele de la Chișinău și Kiev, încurajate de Comisia Europeană, sperau că în această vară vor deschide toate clusterele aderării - încă șase, în total.
Ce s-a întâmplat?
Potrivit Euronews, deschiderea pe rând a clusterelor (grupuri de capitole) a fost soluția găsită de președinția irlandeză a UE, instalată la 1 iulie, ca un compromis între „avântul” moldo-ucrainean și „frânele” din interiorul blocului cu 27 de membri.
Ungaria, în primul rând, s-a opus unei deschideri complete de capitole în această vară. La ultimul summit UE, premierul Peter Magyar și-a convins colegii să scoată din declarația finală sintagma „cât mai curând posibil”, privitoare la viteza negocierilor.
Se crede însă cu Ungaria nu este singura țară membră care preferă un ritm ceva mai lent. Cehia, Slovacia, mai nou și Polonia ar fi și ele de acord cu un calendar mai puțin ambițios, pe fondul „oboselii” de Ucraina pe care o reclamă o parte a electoratului central-european.
Un pic de dezamăgire
Moldova nu a reacționat imediat la știrile că ambasadorii țărilor UE și-a dat acordul pentru începerea negocierii clusterului de politică externă.
Când decizia se pregătea, doar, președinta Maia Sandu a formulat însă un avertisment împotriva tergiversărilor - anume cu ocazia summitului Moldova-UE din 22 iunie. Ea a spus atunci că țara sa și UE au o ocazie poate unică de a avansa pe această cale - dată fiind majoritatea parlamentară pro-europeană de la Chișinău și alinierea factorilor externi pro-extindere.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat și el, separat, că e nevoie ca UE să se grăbească - făcând o pledoarie în acest sens la Dublin, cu ocazia preluării de către Irlanda a președinției rotative a UE.
Când a avut câștig de cauză varianta mai „înceată”, Kievul nu și-a ascuns dezamăgirea.
„Suntem gata să deschidem astăzi toate grupurile de capitole privind aderarea la UE”, a declarat ambasadorul Ucrainei la UE, Vsevolod Cențov, citat de Euronews. „Nu considerăm că există vreun motiv pentru a amâna acest proces. Trebuie să acționăm cât mai repede posibil.”
Ce se va negocia?
Capitolele de politică externă, două la număr, compară legislația în domeniu a țării candidate cu aceea europeană.
În general se consideră că este vorba de o temă relativ ușor de negociat - față de altele, economice, unde sunt la mijloc interese mai concrete, financiare.
Chiar dacă are un departament întreg pentru politica externă (Serviciul de Acțiune Externă, condus în prezent de Kaja Kallas), UE lasă la discreția țărilor membre multe decizii importante legate de acest domeniu.
Un singur exemplu de „diversitate” în domeniu, între țările membre, este faptul că cinci dintre ele (Spania, Slovacia, România, Grecia, Ciprul) nu recunosc un stat european aspirant la integrarea în UE, anume Kosovo.
Moldova și Ucraina nu-l recunosc nici ele.
Politica naturalizării (inclusiv redobândirea cetățeniei) este și ea apanajul exclusiv al țărilor membre.
Vizele pentru cetățenii unor terțe țări sunt o problemă relativ importantă pentru procesul aderării la UE, dar Bruxelles-ul insistă că nu dă ultimatumuri țărilor aspirante, chiar dacă reiterează această necesitate în rapoartele anuale referitoare la extindere.
Europa Liberă a obținut, de exemplu, în 2024 următorul răspuns la întrebarea „Când va trebui Moldova să introducă vize pentru cetățenii ruși?”:
„Comisia se așteaptă ca Moldova să înregistreze progrese suplimentare în ceea ce privește alinierea politicii sale în materie de vize la lista UE a țărilor pentru care este necesară viza. Recomandarea (...) este în concordanță cu procesul de aliniere pe care Moldova îl desfășoară în cadrul viitorului proces de aderare. Toate recomandările din raport sunt rezultatul unor schimburi de opinii continue și fac parte dintr-o evaluare dinamică. Prin urmare, raportul nu stabilește un termen limită specific.”
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te