Executivul a avizat pozitiv un proiect de lege prin care ofițerilor de securitate să li se permită deținerea dublei cetățenii. Până la începutul acestui an posesorii de cetățenii a mai multor state aveau interdicția de a ocupa posturi în armată şi securitate. Curtea Constituțională a declarat, la 31 ianuarie, neconstituțională prevederea ce-i vizează pe militarii angajați prin contract şi pe studenții din instituțiile cu profil militar, recomandând parlamentului să ajusteze şi prevederile ce se referă la ultima categorie – angajații securității. Curtea a considerat că aceste excepții în lege sunt discriminatorii pentru cei care dețin dubla sau multipla cetăţenie. Ministrul justiţiei, Vladimir Cebotari, a invocat anume aceste aspecte, în argumentarea sa, chiar dacă personal are o altă opinie.
Atunci când a ratificat Convenția europeană cu privire la cetățenie, în 1999, Republica Moldova nu a formulat rezerve, permițând astfel persoanelor cu multipla cetățenie să aibă aceleași drepturi ca şi persoanele cu o singura cetățenie, cea moldoveneasca.
Peste câţiva ani au fost introduse, prin intermediul unor legi organice, interdicții de a ocupa anumite funcţii. Din 2007 cei care dețineau şi cetățenia altor state au fost exceptați de a candida la alegeri şi de a ocupa posturi în guvern. În 2010, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat Republica Moldova pentru încălcarea dreptului de a fi ales în legislativ. Unele excepții au fost abrogate, altele însă mai rămăseseră în vigoare.
Spre deosebire de guvernul de la Chişinău, cel de la Sofia, când a ratificat Convenția europeană cu privire la cetățenie, a formulat o rezervă în privința unor categorii de funcționari care nu pot deține dubla cetățenie. Astăzi, Moldova nu mai poate repara acest rateu, dacă îşi va menține poziția că totuşi unele posturi trebuie să aibă angajați doar din rândul cetățenilor moldoveni. În consecința, Chişinăul este pus în situația ori să încalce obligațiile internaționale, ori trebuie să denunțe această convenție, a spus Rodica Secrieru, judecător-asistent șef la Curtea Constituţională.
Aceleaşi motive a invocat şi ministrul justiţiei, Vladimir Cebotari, care nu neapărat agreează ideea accesului egal la posturile de demnitate publică.
„Noi suntem obligaţi odată ce unele norme sunt declarate de către Curtea Constituțională drept neconstituționale să intervenim în termeni destul de restrânși. Dacă ar fi să mă refer la opinia mea ca cetățean, bineînțeles că mi-aş dori ca serviciile de informații, cele inteligente, ale ţării să servească ţara care le-a încredințat o misiune atât de importantă într-un mod exclusiv”.
Colonelul de securitate în rezervă Alexandru Ganenco este împotriva anulării excepției în cazul angajaților din securitate. Acest lucru va duce la apariția unor întrebări ambigui, zice el. Dimpotrivă, crede el, cei care apără instituțiile şi legile statului - judecători, procurori, ofiţeri CNA, angajaţi Fisc – trebuie să deţină doar o cetăţenie.
„Cine apără statul el este omul statului, dar dacă el este cetățean a doua state, atunci eu nu ştiu cum apără el interesele, el e vulnerabil. Cei care stau la straja securității statului sunt absoluți deosebiți, el trebuie să fie ogari de pază. Doar nu poţi vâsli în două luntri”.
Criticii acestei inițiative s-au referit la faptul că dacă legea va fi votată, angajații cu dublă cetățenie suspectați de trădare ar putea sa se acopere cu acceptarea oficială a unui soi de patriotism de fațadă. Admisibilitatea dublei cetățenii ar genera şi o atitudine rezervată faţă de ofițerii potențial periculoși.
Fostul şef al Serviciului de Informații şi Securitate, Valentin Dediu, afirmă că există multiple riscuri. În primul rând, cele care ţin de războiul hibrid, regiunea transnistreană ori societate şi conducere divizată pe criterii geopolitice.
„Aici suntem între două focuri. Majoritatea cetăţenilor noştri obţin sau redobândesc cetăţenie română, alţii – obţin sau redobândesc cetățeniei Federaţiei Ruse sau a Ucrainei şi aşa mai departe. Însă totuşi cred că acest risc poate fi depăşit prin alte măsuri: securitatea internă, la selectare. Persoana când se angajează semnează un document că nu este împotrivă să fie verificate toate activitățile lui până la angajare”.
Valentin Dediu spune că Serviciul de Informații şi Securitate se confruntă în prezent cu mari dificultăți la angajarea personalului din al doilea eșalon, cel de deservire operativă. În cazul acestora ar putea fi permisă deținerea dublei cetățenii, adaugă el. Sunt subdiviziuni care nu au nemijlocit acces la secretul cel mai înalt şi care nu au putere de decizie, a mai spus Valentin Dediu.
Parlamentarii vor avea însă ultimul cuvânt în ceea cei privește pe cei care vor veghea ca secretele statului să nu iasă din clădirea securității.