Cum își aleg tinerii facultatea

Mai multe universități din Republica Moldova ar urma să anunțe mâine rezultatele finale ale concursului de admitere. Între timp, la unele instituții de învățământ este în toi sesiunea suplimentară, unde sunt scoase la mezat locurile rămase vacante la studii cu plată, sau cu finanțare de la bugetul de stat. Rezultatele intermediare prezentate de Ministerul educației arată că cei mai mulți dintre tineri au optat pentru contabilitate, finanțe, medicină, drept și tehnologii informaționale. Tamara Grejdeanu a stat de vorbă cu câțiva viitori studenți, pe care i-a întrebat despre aspirațiile lor:

Your browser doesn’t support HTML5

Cum își aleg tinerii facultatea

Ultimele locuri vacante anunțate de universități nu au mai produs agitație printre absolvenți. Majoritatea tinerilor au reușit să prindă deja un loc, mai ales că procedura de înscriere la instituțiile de învățământ superior le permite să trimită dosare la mai multe universități odată. La Universitatea Tehnică sălile în care își desfășoară activitatea comisia de admitere sunt aproape pustii. Stau de vorbă cu Stanislav Diacon, care se vede în câțiva ani inginer în domeniul transportului. Tânărul spune că și-a evaluat șansele și a decis să facă studii în Republica Moldova, chiar dacă a fost îndemnat să plece:

„E bine de dus peste hotare, dar trebuie să rămână și aici cineva să facă carte.”

Europa Liberă: În opinia ta, de ce depinde reușita unui tânăr?

Stanislav Diacon

„De multă muncă, efort, să fie încăpățânat, optimist. Important este ca omul să vrea să facă ceva. Vin oamenii de peste hotare, nu rămân acolo unde se crede că e mai bine de trăit, dar vin aici, deschid ceva, se străduie să facă ceva. De asta, cred că nu contează locul unde ești, trebuie să vrei ceva de la viață, să ai inițiativă.”

Olga Donciu, o altă tânără pe care am întâlnit-o în holul universității speră să prindă în sesiunea suplimentară un loc la buget, or opțiunea studiilor cu plată obținută în primul tur de admitere i se pare prea costisitoare. Totodată, spune absolventa, inițial nu a luat în calcul perspectivele de angajare, unul din motivele care au determinat-o să-și schimbe itinerarul profesional:

„Am fost admisă la design vestimentar, am fost admisă la contract, dar totuși, am decis că la design vestimentar pot fi făcute niște cursuri suplimentare și nu se cere pe piață. De asta, am încercat acum la IT, vedem deja rezultatul. Eu vreau să mă axez pe acest domeniu și să devin un bun specialist, pentru că specialiștii buni mereu sunt ceruți.”

La mai puțin de o lună până la începutul studiilor, mulți din viitorii studenți trăiesc emoții amestecate. Deși au reușit să prindă un loc la specialitățile râvnite, își proiectează viitorul într-o altă țară. Cristi Macovei este înmatriculat la Academia de Studii Economice și are convingerea că Republica Moldova este restantă la capitolul perspective:

„Eu personal, mă văd undeva prin Europa, peste hotare să lucrez într-un domeniu legat de economie, într-o bancă. La noi nu-i stabilitate, din cauza conducerii așa e la noi. Oamenii și se duc din țară, caută un loc mai bun de muncă, o universitate mai bună.”

Un alt tânăr cu care am stat de vorbă, Petru Buzilan a obținut o bursă la o universitate din București și, spune el, nici nu a luat în calcul oferta instituțiilor din Moldova. A mers peste Prut, anticipând valoarea unui viitor salariu și, spune el, doar o remunerare avantajoasă l-ar face să se întoarcă în Republica Moldova:

Petru Buzilan și Cristi Macovei

„Studiile acolo sunt mai calificate și diploma este recunoscută în toată Europa. Intenționez să termin universitatea cu bine, să fac masteratul și să capăt o profesie bine plătită. Dacă se va plăti bine și în Republica Moldova, se poate de revenit.”

Viitorii studenți spun că alegerea meseriei nu mai depinde, ca altădată, de continuare unei tradiții de familie sau de sfatul unor prieteni. Ei susțin că au avut la îndemână suficientă informație care a tras la cântar în favoarea unei sau altei specialități. Totuși, majoritatea ia în calcul viitorul nebulos și posibilitatea de a abandona specializarea, dacă alternativa va fi mai avantajoasă din punct de vedere al remunerării.