Săptămâna trecută, (vineri, 31 martie) a avut loc o demonstraţie de solidaritate cu persoanele care urmează să fie expulzate. Demonstraţia a fost organizată (şi) de „Uniunea Berlineză contra antiţiganismului” (Berliner Bündnis gegen Antiziganismus und für Roma*-Empowerment -BARE) care atrage atenţia asupra situaţiei romilor care vor trebui să părăsească capitala germană.
Your browser doesn’t support HTML5
Moratoriul din Berlin a luat sfârşit
Potrivit presei locale, în prezent, se află 18. 675 de persone care nu au dreptul de a domicilia în oraş. 3.572 sunt din Moldova, 1.730 din Irak, 1.289 din Rusia şi 1.087 din Georgia. Majoritatea cetăţenilor din Moldova sunt etnici romi.
Într-o chemare comună a grupurilor care protestează contra repatrierilor forţate se spune textual: „O repatriere în Moldova înseamnă pentru romi reîntoarecerea într-o situaţie care le periclitează existenţa. Antiţiganismul masiv din regiune le împiedică sistematic orice cale spre muncă, educaţie şi spaţiu locativ. În general, li se refuză asistenţa medicală, ceea ce, parţial, are consecinţe fatale. În cursul pandemiei şi în urma războiului din Ucraina, situaţia romilor din Moldova s-a înrăutăţit drastic.”
Organizaţiile care au participat la manifestaţia în favoarea romilor din Moldova, au susţinut şi proiectul denumirii unei pieţe din Berlin care poartă numele unui rom: Eugeniu Botnari. Cetăţeanul din Moldova a fost victima unui atac rasist şi a decedat în 2016. (Cf. „Violenţa rasistă în Germania: o constantă necercetată”, RFE, 4.3. 2020; Extinderea violenţei..., RFE, 26.6. 2019).
Interpelare în Bundestag
Într-o interpelare parlamentară, adresată guvernului, s-au cerut date legate de „Repatrieri şi plecări” din Germania. Din răspunsul guvernului (din febuarie curent) rezultă, între altele, că la nivel naţional, au fost repatriate, în 2021, 11.982 de persoane (în 2020: 10.800). În răspuns se indică şi ţările în care au avut loc cele mai multe repatrieri: Georgia (1.116), Albania (904), Serbia (612), Pakistan (513) şi Moldova (505). Datele statistice pentru anul 2022 încă nu sunt disponibile. (Cf. Anfrage Bundestag (Abschiebungen und Ausreisen 2022, 24.2.23).
Amnesty International şi Pro Asyl despre situaţia romilor din Moldova
Două organizaţii, Amnesty International şi Pro Asyl, sunt îngrijorate de situaţia romilor. Astfel, în capitolul dedicat Moldovei, în Raportul organizaţiei umanitare Amnesty International, se atrage atenţia asupra problemelor legate de romii din Ucraina care nu au fost primiţi în centrele de refugiaţi din cauza refuzului poliţiei din Moldova.
Coperta raportului Pro Asyl
Într-o broşură editată de organizaţia Pro Asyl, în 2022 sub titlul: „Discriminaţi şi refuzaţi. Despre situaţia romilor din Republica Moldova în căutare de adăpost” („Diskriminiert und abgelehnt. Zur Situation schutzsuchender Romn*ja aus der Republik Moldau”) se face o analiză a situaţiei generale a minorităţii amintite. Totodată, se dau numeroase exemple de persoane cărora le-a fost refuzată şederea în Germania.Romaday la Berlin, (31 martie – 8 aprilie)
Problema romilor din Moldova ocupă un loc central în cursul aşa numitului Romaday (Ziua romilor) care are loc între 31 martie şi 8 aprilie la Berlin. În cursul programului se va discuta nu numai despre situaţia romilor din Moldova, ci şi despre soarta romilor moldoveni refugiaţi la Berlin care urmează să fie repatriaţi. Pe 8 aprilie, când se sărbătoreşte Ziua internaţională a romilor, într-o sală a teatrului Volksbühne va avea loc o conferinţă la care participă şi activistul din Bistriţa (România), Ciprian-Valentin Nodis. Săptămâna romilor se va încheia cu un marş care se va deplasa de la Memorialul victimelor romi şi sinti, din perioada nazistă, până în Piaţa Rosa Luxemburg, unde se află teatrul Volksbühne.