Natalia Gavrilița: „Le doresc oamenilor să simtă pe pielea lor ce înseamnă vremurile bune” (I)

Un interviu în exclusivitate acordat corespondentei Europei Libere Valentina Ursu de către premierul desemnat al Republicii Moldova, Natalia Gavriliță. Votul de investire a noului guvern va avea loc vineri, 6 august, în Parlamentul de la Chișinău, în care partidul PAS al premierului desemnat deține o majoritate confortabilă de 63 de voturi.

Natalia Gavrilița: „Le doresc oamenilor să simtă pe pielea lor ce înseamnă vremurile bune”

• Toți corupții și hoții vor fi destituiți din funcțiile publice
• Nu vreau să dezamăgesc oamenii
• Oamenii au așteptat prea mult, 30 de ani înseamnă o viață de om
• E posibil să avem un salariu de 500 de euro în sat și 1000 de euro în oraș
• Le doresc oamenilor să simtă pe pielea proprie ce înseamnă vremurile bune

Europa Liberă: La 30 iulie, președinta Maia Sandu a nominalizat-o pe Natalia Gavriliță pentru funcția de premier. Este a treia oară când sunteți desemnată în această importantă funcție în stat. Mulțumim mult că ați dat curs invitației noastre să avem această discuție imediat după ce a fost publicată componența guvernului și programul guvernului. Cunoașteți foarte bine povara care cade pe umerii executivului, cunoașteți foarte bine așteptările, marile așteptări care vin din partea cetățenilor și ei așteaptă să livrați, în primul rând, rezultate. De ce ați decis să faceți mai multe ministere, acum sunt 13?

Natalia Gavriliță: „Principala prioritate a acestei guvernări, așa cum o vedem noi, este să redăm cetățeanului încrederea că statul lucrează pentru oameni. Și aici este important cum livrăm serviciile publice, cum răspundem la așteptările cetățenilor. Și vă dau un

exemplu: avem un Minister al Sănătății și Protecției Sociale la momentul de față, avem criza pandemică, un ministru care este medic o să atragă mai multă atenție la domeniul sănătății, dar cine atunci să se ocupe de pensii, cine atunci să se ocupe de reformularea programului de ajutor social, pentru că am mers în sute de întâlniri electorale, am vorbit cu foarte mulți oameni și știu că sunt necesare schimbări, oamenii așteaptă un pic mai multă dreptate în toate aceste programe de ajutor social, asistență socială. Și atunci, dacă vrem să ne mișcăm și pe o direcție, și pe alta, am considerat că este mai corect să avem două ministere. În Republica Moldova și funcția ministrului are o însemnătate, și persoana ministrului, de aceea aceste ministere au fost separate. Un alt exemplu este Ministerul Economiei și Infrastructurii, care acum va fi Ministerul Economiei și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Deci, sunt cumva priorități diferite pentru aceste ministere – Ministerul Economiei trebuie să se preocupe de susținerea antreprenorilor mici, de programe pentru consultarea antreprenorilor, de competitivitatea produselor noastre, de exporturi, de atragerea investițiilor atât pe intern, cât și pe extern, iar prioritatea la Ministerul Infrastructurii este cumva să livrăm cât mai repede aceste proiecte mari, deci să facem achiziții, să meargă lucrările...”

Europa Liberă: ...să îmbunătățiți infrastructura.

Natalia Gavriliță: „Din nou, oamenii s-au săturat ca un drum să se facă 10 ani de zile sau să fie planificat un drum, dar, din cauza ineficienței de management, de administrare să rămânem și fără drum, și fără companiile care au fost angajate să facă acest drum. Deci, noi pornim în structura guvernului, în felul în care noi am propus guvernul, în persoanele pe care noi le propunem, noi pornim, în primul și în primul rând, de la interesul cetățeanului și de la ceea ce am auzit de la oameni în această campanie electorală.”

Europa Liberă: Și agricultura ați separat-o de ecologie?

Natalia Gavriliță: „Da, agricultura va fi un domeniu separat, noi știm că avem provocări suficiente în domeniul agriculturii, este un domeniu important, pentru că foarte multe persoane sunt angajate în acest sector și se preocupă de exploatarea resurselor, pe când în domeniul mediului trebuie să ne preocupăm de un termen mai lung de conservare a resurselor, de conservare a apelor, pădurilor, de schimbările climatice, pentru că vedem, chiar și furtunile pe care le avem în ultimele zile, noi observăm o schimbare a climei de care trebuie să fim gata.”

Europa Liberă: Și cultura ați separat-o de educație?...

Moldova, Moldovan premier designate Natalia Gavrilita

Natalia Gavriliță: „Cetățenii știu, Ministerul Educației are în subordine un sistem foarte-foarte mare, cu mulți oameni angajați și atunci, cumva, cultura rămânea ca un subiect mai puțin...”

Europa Liberă: Aproape ca o anexă...

Natalia Gavriliță: „Da, exact, un subiect mai puțin important, pe când dacă vrem să ne dezvoltăm multilateral, dacă vrem să oferim oamenilor o dezvoltare civilizațională, dacă vrem să reanimăm acest spirit cultural în sate, în orașe, casele de cultură, activitățile din casele de cultură și din nou pot să vă dau exemple din campanie: în satele în care am fost și funcționa Casa de cultură, și erau ansambluri de creație, colective artistice, era o activitate oarecare și oamenii erau cumva mai optimiști, chiar dacă nu există această latură a vieții, mai ales în satele care sunt pustiite de migrație, atunci viața este tristă și trebuie să reanimăm aceste activități.”

Europa Liberă: O parte din aceste cămine culturale în general au lacătul la ușă, trebuie renovate, altele chiar au fost date în arendă, privatizate și situația arată foarte rău, dar cred că viitorul ministru o să vă spună realitatea și o să vedeți ce măsuri se cer.

Natalia Gavriliță: „Și aici nu este vorba doar de aceste clădiri, aici este vorba despre abordarea creativă, abordarea modernă a culturii, astfel ca toți să trăim cultura în viața de zi cu zi și să avem o altă încredere unii în alții și în stat.”

Natalia Gavrilița: Toți corupții și hoții vor fi destituiți din funcțiile publice

Europa Liberă: Dar Dvs. știți, cea mai mare așteptare acum e din partea vârstnicilor - acea promisiune pe care ați făcut-o că pensia, începând cu data de 1 octombrie, va fi de 2.000 de lei, cea mai mică pensie, dar aici trebuie să ne aduceți și clarificări, pentru că am mers și eu în teritoriu și lumea se întreabă: adică dacă cineva a lucrat profesoară 51 de ani și are 2.100, și nu i se ridică pensia, dar altuia care nu a lucrat sau a mai avut și pauze în stagiul de muncă și-i dați tot 2.000 de lei, iarăși va fi vorba despre o nedreptate? Cum aveți de gând să rezolvați, până la urmă, această problemă? Este adevărat că de la 1 octombrie o să găsiți bani să ridicați pensia?

Natalia Gavriliță: „Da, noi vom ridica pensia la cel puțin 2.000 de lei pentru persoanele cu stagiu de cotizare, încă analizăm toate elementele unei ample reforme de pensionare, care să ofere o anumită stabilitate, adică să nu ne gândim în fiecare an ce facem în acest domeniu, dar noi pornim din nou de la nevoile oamenilor. Sunt foarte multe persoane care tot au lucrat mult, dar li s-au pierdut documentele sau au fost plătite în plic și acum nu au stagiul de cotizare. Este o nedreptate de care este vinovat tot statul, nu sunt vinovați oamenii care au fost nevoiți să accepte o anumită modalitate de remunerare pe timpurile celea, fiindcă atunci nu aveau alte alternative și acum îndemn oamenii să fie mai exigenți față de angajatori și să nu accepte salarii în plic, pentru că pe urmă ne trezim că pensiile sunt foarte mici. Și așa avem foarte puțini tineri, avem consecințele migrației și fondul de pensionare este sub o presiune foarte mare și dacă mai operăm așa, cu salarii în plic sau neoficiale, atunci evident că sunt anumite nereguli în sistemul de pensii. Dar, în același timp, ceea ce le spuneam eu oamenilor în campanie este că da, sunt oameni cărora sau gospodăriile agricole le-au pierdut documentele, tot au lucrat, am întâlnit oameni care au lucrat [ca] tractoriști, am întâlnit femei care au lucrat la tutun...”

Europa Liberă: Din domeniul agricol se pare că oamenii au ieșit la pensie cu cele mai mici pensii?

Natalia Gavriliță: „Exact! Și sunt gospodării care au pierdut arhiva, sunt oameni care nu au primit pensie, dar asta nu înseamnă că nu au muncit. Evident că sunt și oameni care au cotizat mai puțin, dar ca societate noi trebuie în primul rând să ne preocupăm de cei

care fură miliarde și sute de milioane și nu de vecinul nostru care primește cu 200 de lei mai mult. Deci, scopul nostru este să-i pedepsim pe cei care fură din averea statului și vom avea bani suficienți pentru toată lumea, dar acum noi trebuie să corectăm niște nedreptăți, pentru că nu mai putem trăi în ziua de azi, vedeți că trăim într-o lume destul de nesigură, avem o inflație globală, adică o creștere a prețurilor la nivel global și noi trebuie prin aceste venituri mai ridicate să compensăm pentru cei cu venituri mici și, în același timp, să stimulăm cererea și să ajutăm și antreprenorii, pentru că dacă pensionarii vor avea un pic mai mulți bani, vor putea merge la magazin, vor putea face cumpărături.”

Europa Liberă: Dar rămâne fermă promisiunea că de la 1 octombrie pensiile vor fi majorate?

Natalia Gavriliță: „Noi am făcut această promisiune și noi suntem hotărâți s-o îndeplinim.”

Europa Liberă: Ați făcut și calculele?

Natalia Gavriliță: „Da, am făcut și calculele.”

Europa Liberă: Și ce arată calculele, sunt bani în buget?

Natalia Gavriliță: „Pentru acest an sunt cu siguranță, pentru anii viitori va trebui să vedem care va fi cadrul de resurse. Noi suntem siguri că credibilitatea acestui guvern, credibilitatea dnei președinte va permite atragerea investițiilor, va permite finanțarea și din exterior, cu suport direct bugetului sau granturi, și va permite, într-adevăr, finanțarea acestor cheltuieli pentru pensia mărită.”

Europa Liberă: Dar Dvs. știți că există și părerea opoziției, și a unor experți că totuși banii pentru pensii trebuie să fie virați în buget de aici, din resursele din interior, ca nu cumva să vină bani pentru pensii din afară, de la partenerii externi, de la donatori? Aceasta e o sugestie...

Natalia Gavriliță: „Da, evident, bugetul este mare, partea oferită de donatori este mai mică, însă regula este că trebuie să ne preocupăm nu doar de cheltuielile de azi, dar și de creșterea economică de mâine, adică să avem suficiente investiții și atunci putem pune accentul pe investiții în infrastructură, finanțate din resursele externe, ceea ce ne permite să cheltuim astăzi pentru bunăstarea cetățeanului, pentru a ridica veniturile oamenilor. Și noi am făcut calculele inclusiv pe termen lung, pe 50 de ani, pentru că în sistemul de pensionare nu se vorbește doar despre resursele care există în bugetul de anul acesta sau următorii 2-3 ani, se fac calcule pe termen lung. Și să știți că există o perioadă când deficitul fondului de asigurări sociale va crește, deci sunt câțiva ani când deficitul va trebui compensat din bugetul de stat, dar peste câțiva ani acest buget va veni din nou în echilibru, pentru că în ultimii ani salariile au fost mai mari, contribuțiile au fost mai regulate și de aceea noi trebuie să trecem de acești câțiva ani și să avem posibilitatea să finanțăm aceste cheltuieli.”

Europa Liberă: Imediat cum intrați în exercițiul funcțiunii, cel mai probabil lucrul acesta se va întâmpla joi...

Natalia Gavriliță: „Vineri va avea loc ședința.”

Europa Liberă: Vineri va fi ședința parlamentului, o ședință extraordinară, în cadrul căreia se va învesti guvernul pe care o să-l conduceți și imediat o să purcedeți la negocierile pentru un nou acord cu Fondul Monetar Internațional? De ce vă aduc la acest gând? Pentru că în timpul negocierilor ar putea cei de la FMI să spună că, da, aveți undă verde sau nu aveți undă verde să măriți pensia.

Natalia Gavriliță: „Întâi de toate, noi ne vom preocupa de câteva priorități. Prima: trebuie să ne pregătim pentru noi valuri de pandemie. Noi vedem deja că numărul de

cazuri crește din cauza noii tulpini de coronavirus și noi trebuie să avem o abordare mult mai serioasă în gestionarea acestei crize, ca să nu ajungem în situația de restricții drastice, care afectează foarte mult economia, ca să nu ajungem cu spitalele arhipline și oameni care nu pot accesa servicii medicale, noi trebuie să avem o comunicare strategică, eficientă cu oamenii, să le lămurim ce se întâmplă, să-i îndemnăm să se vaccineze și să încercăm să oprim cât de mult posibil acest val.”

Europa Liberă: Dar până astăzi nici 20 la sută din populația Republicii Moldova nu a fost vaccinată. E un procent destul de mic, pentru că inițial se credea că până în toamnă se va reuși, cel puțin, 50-60 la sută din cetățeni să fie vaccinați. Cum vă explicați faptul că atât de lent decurge acest proces de imunizare?

Natalia Gavriliță: „Probabil că a scăzut numărul de infectări și lumea s-a relaxat. Sunt și cei care așteaptă să vadă dacă nu sunt unele efecte adverse la persoanele care s-au vaccinat. Îndemnul nostru este să ne vaccinăm, pentru că vaccinul ne ajută să prevenim cazurile serioase și cazurile de deces. Vedem că în țările în care este rata de vaccinare înaltă, chiar dacă crește numărul de cazuri, numărul de decese rămâne destul de jos și, dacă vrem să ne protejăm apropiații, dacă vrem să protejăm în special vârstnicii și oamenii care sunt vulnerabili, au diverse boli, în speciali diabet sau boli cardiace, atunci e bine să ne vaccinăm.”

Europa Liberă: Dar în unele state s-a încercat să fie o obligativitate pentru anumite categorii de cetățeni – personal medical, cadre didactice, polițiști, alți funcționari care intră în contact sau interacționează direct cu populația.

Natalia Gavriliță: „Evident că vor exista anumite restricții, noi deja vedem că este mai greu să călătorești în Europa, în alte țări, dacă nu ești vaccinat. Deja omul decide – ori stă acasă, ori se vaccinează și călătorește. Așa s-ar putea să fie nevoie să facem și în alte sectoare, mai ales dacă vrem să protejăm anumite categorii de populație, dar trebuie să avem o abordare de prevenție, noi trebuie să fim pregătiți, noi trebuie să comunicăm eficient, noi trebuie să avem specialiști care analizează datele și dau recomandări foarte bune pentru deciziile și politicile guvernului.”

Europa Liberă: În stoc vaccin este suficient astăzi, adică pentru potențiali doritori ca să se imunizeze?

Natalia Gavriliță: „Da! Și mai mult ca atât, avem vaccinuri de la diferiți producători, avem și Sputnik-ul rusesc, avem Sinopharm-ul din China, avem Pfizer, avem deja și Johnson & Johnson, deci sunt mai multe opțiuni, doar că trebuie să facă fiecare acest pas și să se protejeze.”

Europa Liberă: Deci, pandemia se va regăsi printre prioritățile executivului? Alte priorități?

Natalia Gavriliță: „Absolut. Și asta-i pentru că, încă o dată, nu vrem să fim afectați economic de un nou val de pandemie, pentru că nu ne putem permite acest lucru și știm cât de greu le-a fost multor întreprinderi, în special întreprinderilor mici și mijlocii fără un ajutor eficient din partea statului anul trecut. De aceea neapărat aceasta va fi o prioritate, a doua prioritate sunt pensiile despre care am vorbit deja, o a treia prioritate este să mergem cât mai repede cu curățarea instituțiilor statului și cu reforma în justiție.”

Europa Liberă: Cum o să faceți această curățenie, pentru că mulți colegi de-ai Dvs. au spus că din fruntea unor agenții ar trebui să plece cei care au gestionat treburile și nu le-au gestionat bine? Dvs. cum vedeți această curățenie în instituțiile statului?

Natalia Gavriliță: „Eu cred că lucrurile stau la suprafață. Deci, în primul rând, vom începe cu schimbarea demnitarilor numiți politic, care se numesc și se demit în baza încrederii, cum ar fi secretarii de stat, șefii anumitor agenții subordonate guvernului și pentru celelalte vom face o evaluare, dacă va fi necesar, vom schimba legea, dar vom merge pe o altă abordare. Noi trebuie să avem în funcții publice, în serviciul cetățenilor oameni integri și profesioniști, nu cei care sunt legați de anumite interese obscure sau corupte, sau de anumite scheme.”

Europa Liberă: Cum ar fi mai bine, să plece ei singuri sau să fie plecați?

Natalia Gavriliță: „Cei care sunt corupți, vedeți că deja își dau seama și pleacă prin vacanțe, și sunt și oameni care deja pleacă din funcții de conducere, ei știu cine sunt și trebuie să plece cât mai repede.”

Europa Liberă: Reforma justiției se regăsește și ea printre prioritățile programului PAS din timpul campaniei electorale, reforma justiției și confiscarea averilor pentru cei care nu pot să justifice aceste averi. Cum se va face, cu cine se va face, pentru că aveți de gând să modificați Legea Fundamentală, dar ca să fie modificată Constituția vă mai trebuie voturi, nu ajung cele 63 pe care le are PAS?

Moldova -- Programul de activitate al Guvernului - „Moldova mea” -, propus de premierul desemnat Natalia Gavriliță

Natalia Gavriliță: „Rămâne de văzut. Noi vom face toate procedurile necesare, pentru că urmează să depunem solicitarea la Curtea Constituțională, după care revenim în parlament, am putea încerca să votăm în mod deschis, să vadă cetățenii foarte clar cine este gata și cine nu este gata să susțină o astfel de modificare, am putea utiliza alte strategii, rămâne de văzut.”

Europa Liberă: În general, mulți și-au pus întrebarea: de ce la numirea și votarea unor politicieni în funcții importante în parlament au votat și cei din Partidul „Șor”? Și Blocul Socialiștilor și Comuniștilor acum încearcă să plaseze într-un fel vina că de ce voi ne-ați spus că noi am votat anumite legi cu Partidul „Șor”, dacă ei vă oferă acum votul lor?

Natalia Gavriliță: „Cetățenii trebuie să știe foarte clar, noi avem o majoritate confortabilă în parlament și nu avem nevoie de votul niciunui partid pentru ca să putem adopta legi. Noi putem guverna doar cu voturile Partidului Acțiune și Solidaritate.”

Europa Liberă: Și dacă, de exemplu, vin și voturi din tabăra Partidului „Șor”?

Natalia Gavriliță: „Socialiștii, pe de altă parte, nu aveau majoritatea fără voturile fracțiunii Șor, asta înseamnă că, pentru a obține voturile Șor, făceau anumite înțelegeri. Noi votăm, noi nu facem înțelegeri, ei aleg să voteze cu noi, pentru că este probabil o strategie de încercare de a arăta că noi cumva suntem aliniați...”

Europa Liberă: Da, și chiar se avansează idei că ei ar putea să vă compromită.

Natalia Gavriliță: „Exact! Nu suntem aliniați absolut deloc! Unicul lor scop este probabil să compromită încrederea sau să știrbească încrederea cetățeanului în Partidul Acțiune și Solidaritate și, din nou subliniez, nu avem nevoie de voturile lor, de aceea nu este vorba de nicio alianță sau înțelegere.”

Europa Liberă: Uniunea Europeană și alți parteneri externi sunt gata să ofere asistență Republicii Moldova, dar rămân la principiul că trebuie să livrați rezultate ca să vă oferim asistență. „Mai mult pentru mai mult” – acesta era îndemnul pe care îl enunțau cei de la Bruxelles, sunteți gata și când sunteți gata să primiți o parte din tranșa de 600 de milioane de euro din partea UE?

Natalia Gavriliță: „Într-adevăr, Uniunea Europeană și alți parteneri întotdeauna au fost gata să susțină cetățenii Republicii Moldova, indiferent ce guvern a fost la putere, însă evident că nu pot cheltui banii contribuabililor din țările lor dacă știu că acești bani nu vor merge în beneficiul cetățenilor, nu vor fi cheltuiți eficient și cu bun-simț, dar vor merge în buzunarele unor corupți care sunt în funcții de conducere. De aceea, evident că

acest guvern sau viitorul guvern care este compus din oameni integri și profesioniști va avea o credibilitate mult mai înaltă la Bruxelles și vom avea alt tip de deschidere, alt tip de discuții. Condiționalitățile pe care le pune Uniunea Europeană, de obicei, sunt anume orientate pentru a asigura că banii nu sunt furați sau că mergem pe calea integrării în Uniunea Europeană. Deci sunt anumite condiționalități care țin de reforma justiției sau combaterea corupției, sau, de exemplu, pentru a accesa a doua tranșă din asistența macrofinanciară, care deja a fost planificată, de 50 de milioane de euro, trebuie să modificăm și să facem mai eficiente prevederile ce țin de integritatea demnitarilor și funcționarilor publici. De aceea sunt anumite proiecte de legi pe care noi suntem pregătiți să le examinăm în regim de urgență pentru ca acești bani să fie debursați până la sfârșitul lunii septembrie, 50 de milioane, a doua tranșă din asistența macrofinanciară.”

Europa Liberă: Dar din acestea 600 de milioane contați pe prima tranșă s-o accesați până când?

Natalia Gavriliță: „Deci, în primul rând, revenim la discuțiile cu Fondul Monetar Internațional, care vor avea loc probabil la sfârșitul lunii septembrie. Și vreau să subliniez că programul cu Fondul Monetar Internațional este axat pe reforma justiției, combaterea corupției, buna guvernare, buna administrare a întreprinderilor de stat, deci sunt lucruri aliniate perfect cu programul de guvernare al Partidului Acțiune și Solidaritate, de aceea credem că vom ajunge la o înțelegere comună și vom accesa aceste 558 de milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internațional și trebuie să pornim planificarea și pentru încă 150 de milioane de euro ca suport direct bugetului, bani care merg direct în buget, cu Uniunea Europeană, dar și să vedem ceilalți bani. Deci există anumite lucruri care au fost planificate, dar trebuie și să ne așezăm să discutăm cum credem noi că pot fi folosiți mai bine acești bani.”

Europa Liberă: Dvs. ziceți că un acord nou pe care Republica Moldova și l-ar dori cu FMI ar putea să fie negociat până la finele lunii septembrie?

Natalia Gavriliță: „Da.”

Europa Liberă: Și asta ar însemna că, până la finele anului, acest acord ar putea să intre în funcțiune?

Natalia Gavriliță: „Da, contăm să accesăm prima tranșă din finanțarea Fondului Monetar Internațional până la sfârșitul anului.”

Europa Liberă: Și dacă Republica Moldova are un acord cu FMI, atunci se dă undă verde pentru alte ajutoare, alte credite luate din afară?

Natalia Gavriliță: „Inclusiv granturi...”

Europa Liberă: Dar pentru Republica Moldova ce contează mai mult, creditele, granturile?

Natalia Gavriliță: „Evident că e bine să accesăm bani nerambursabili și o bună parte din ajutoarele care sunt acordate de Uniunea Europeană și alți parteneri internaționali vin în formă de granturi, dar avem și împrumuturi cu dobândă mică, care sunt menite să fie investite în creșterea economică viitoare, deci, fie că sunt pentru finanțarea deficitului bugetar, fie că sunt orientate spre proiecte de infrastructură mari.”

(VA URMA)