Noile sancțiuni asupra petrolului rusesc au lovit rafinăriile din India și Turcia. Va intra în scenă China?

Petroliere așteaptă să acosteze în apropierea orașului Izmit, din nord-vestul Turciei. (fotografie de arhivă)

Pe scurt

  • UE a interzis importurile de produse fabricate din țiței rusesc pentru a reduce veniturile de război ale Moscovei, afectând rafinăriile din Turcia și India.
  • Analiștii avertizează că există lacune care permit rafinăriilor să ascundă originea țițeiului sau să îl reexporte prin țări exceptate.
  • Micile rafinării din China, numite „ceainice”, pot cumpăra o parte din petrolul respins de alții, dar nu pot absorbi tot surplusul.
Noile sancțiuni UE vor interzice importul produselor derivate din petrolul rusesc începând cu 21 ianuarie. Criticii semnalează însă existența unor lacune și avertizează că rafinăriile chinezești de tip „ceainic” ar putea prelua petrolul respins în alte părți.

Într-o seară blândă și înnorată la Izmit, în vestul Turciei, un petrolier sub pavilion panamez, denumit Bela 6, a aruncat ancora pentru a descărca aproape 100.000 de tone de petrol rusesc.

Livrarea din 6 ianuarie a fost o excepție pentru proprietarul rafinăriei, Tupras, care a redus importurile de țiței rusesc cu 69% în luna precedentă, anticipând sancțiunile UE care vor intra în vigoare pe 21 ianuarie, potrivit datelor Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA).

Noile măsuri ale UE interzic importurile produselor derivate din țițeiul rusesc. Este cea mai recentă încercare a blocului comunitar de a reduce veniturile Moscovei care alimentează războiul din Ucraina.

Cele mai afectate vor fi rafinăriile din Turcia și India, care importă țiței rusesc, îl transformă în produse precum carburanți pentru avioanele, motorină sau componente pentru combustibili și le exportă către piețele UE.

În combinație cu sancțiunile SUA împotriva marilor companii petroliere ruse din toamna trecută, blocada SUA impusă livrărilor din Venezuela și incertitudinea legată de posibile atacuri militare ale SUA asupra Iranului, măsurile UE alimentează creșterea volatilității în aprovizionarea cu petrol pe plan internațional.

„Ne aflăm într-un context extraordinar, [cu] multe fluctuații geopolitice globale în sistem”, a declarat David Edward de la General Index, o firmă de analiză a piețelor de mărfuri cu sediul la Londra, în cadrul unui webinar organizat pe 14 ianuarie.

Contextul mai larg este reprezentat de surplusul global de petrol, prognozat de mulți în 2026, din cauza producției ridicate care a dus la scăderea bruscă a prețurilor țițeiului în 2025. Acest lucru a făcut deja ca veniturile Rusiei din petrol să scadă la cele mai mici niveluri din 2022, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE).

Lacunele

Noua interdicție a UE a fost anunțată în cadrul celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni al blocului european din iulie, oferind rafinăriilor timpul necesar pentru a reduce importurile în avans.

„În următoarea săptămână, acesta va fi unul din cele mai importante subiecte de discuție în întreaga lume” a declarat analistul Sumit Ritolia, de la Kpler. El a menționat că marile rafinării indiene s-au „auto-sancționat” deja, spunând că nu vor mai cumpăra țiței rusesc.

„Turcia încă importă petrol rusesc, dar cantitățile sunt în scădere, cu 20-30%”, a adăugat el.

Potrit CREA, importurile de țiței rusesc ale Indiei au scăzut cu 29% în decembrie, atingând cel mai scăzut nivel de la impunerea plafonului de preț al G7 cu trei ani în urmă. O mare parte din această scădere s-ar fi datorat însă sancțiunilor impuse de SUA împotriva Rosneft și Lukoil, cei mai mari producători de petrol din Rusia.

În orice caz, criticii au avertizat că unele rafinării ar putea încerca să ascundă originea țițeiului utilizat în produsele lor pentru a eluda sancțiunile UE.

De asemenea, aceștia susțin că scutirile acordate unor țări, printre care Marea Britanie și Serbia, creează o oportunitate pentru ca produsele petroliere rafinate din țiței rusesc să fie reexportate în UE.

Analistul CREA, Isaac Levi, crede că aceeași tactică ar putea fi aplicată de anumite țări, deoarece interdicția se referă doar la porturile și rafinăriile care importă țiței rusesc.

„Există o rafinărie georgiană numită Kulevi, situată la Marea Neagră, care cumpără țiței rusesc, îl rafinează… și apoi trimite produsele rafinate dintr-un alt port”, a declarat Levi pentru RFE/RL.

Levi a semnat o scrisoare deschisă adresată șefei politicii externe a UE, Kaja Kallas, din partea unei alianțe internaționale a circa 100 de grupuri ale societății civile, prin care se solicită UE să înăsprească regulile.

El a spus că acestea au primit un „mulțumesc”, dar niciun răspuns cu privire la măsurile de eliminare a lacunelor. Purtătorul de cuvânt al lui Kallas nu a răspuns la solicitarea RFE/RL de a comenta.

„Am oferit un șir de diferite soluții... una din ele este interzicerea importului de combustibili rafinați de la orice rafinărie care are o conexiune prin conductă la țițeiul rusesc. Așadar, ar fi vorba în principal de rafinăriile din China care sunt conectate la o conductă rusă. Este o metodă destul de simplă care ar putea opri din nou sute de milioane, dacă nu miliarde de euro să curgă către Kremlin”, a spus Levi.

Va intra în scenă China?

Unii observatori au sugerat că China ar putea absorbi o parte din surplusul de petrol rusesc respins de India, Turcia sau alte țări.

Datele CREA arată o creștere cu 23% a importurilor maritime de țiței rusesc ale Chinei în decembrie. În luna respectivă, mai multe petroliere cu țiței de calitate Urals, aparent respins de India, au fost văzute în largul porturilor chineze din Marea Galbenă.

Erica Downs, cercetătoare principală specializată în piețele energetice chineze la Universitatea Columbia, a declarat pentru RFE/RL că rolul cheie îl vor juca rafinăriile mici și independente, numite „ceainice” (teapots).

Acestea reprezintă aproximativ 20% din capacitatea de rafinare a Chinei și, potrivit ei, alternează petrolul rusesc cu cel iranian, vânând profituri în „marje foarte mici”.

„Cred că se poate spune cu siguranță că China nu va putea absorbi tot ceea ce India și Turcia resping. Însă, rafinăriile de tip „ceainic” mai ales, care sunt vânători de chilipiruri, vor lua mai mult [țiției rusesc], dacă vor considera că expunerea la risc este tolerabilă”, a spus Downs.

Anul trecut, Washingtonul a impus sancțiuni împotriva a trei companii de tip „ceainic” pentru că au lucrat cu petrol iranian sancționat. Dar, a spus Downs, în timp ce marile companii petroliere naționale din China erau prudente în privința sancțiunilor, companiile mici erau mai puțin preocupate de acestea.

„Deoarece multe din ele nu sunt expuse sistemului financiar bazat pe dolarul american, sunt mult mai dispuse... să comercializeze țiței sancționat”, a spus ea. „Dacă SUA sancționează un terminal petrolier din China pentru că a acceptat țiței sancționat, atunci terminalul ar putea spune: «Bine, suntem deja sancționați, vom continua să îl acceptăm». Sunt rezistenți.”

Desigur, orice petrol rusesc achiziționat de companiile mici va beneficia de o reducere semnificativă, ceea ce va restrânge și mai mult fluxurile financiare către Kremlin.

„Considerăm că această măsură va avea un impact și va reduce veniturile din export ale Rusiei”, a declarat Levi, analistul CREA. „Dar credem că trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a o respecta și a ne asigura că impactul este real și reduce veniturile din export ale Rusiei.”

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te