„Nu m-aș întoarce în Rusia nici măcar pentru înmormântarea prietenilor”: Șase solicitanți LGBT+ încă mai speră să primească azil în Moldova

Andrei și partenerul său se aflau în vacanță, în Egipt, în septembrie 2022, când președintele rus Vladimir Putin anunța prima mobilizare parțială pentru războiul declanșat de Rusia contra Ucrainei. Cu vârste cuprinse între 25 și 35 de ani, cei doi au decis să nu se mai întoarcă acasă și au ales să vină în una din puținele țări europene pentru care rușii nu au nevoie de viză și care condamnase invazia din Ucraina.

„Prin urmare, am ajuns în Moldova, care oferă posibilitatea de a rămâne în țară fără viză până la 90 de zile”, a spus Andrei, căruia i-am schimbat numele pentru a nu-l supune unor șicane.

„Vin, mămăligă și Zdob și Zdub - asta e tot ce știam despre Moldova”, a spus Europei Libere un alt solicitant de azil, Eugen (nume schimbat n.r.), care a venit și el la Chișinău cu partenerul, cu un an și jumătate în urmă. Acum, spune că are în capitala moldoveană mai mulți prieteni decât i-au rămas „acolo”, în Rusia, de unde au fost alungați cu toții de „reprimare, cenzură, denunțuri, legi discriminatorii” și de perspectiva de a fi „trimiși pe front”.

Dar autoritățile moldovene le-au spus că R. Moldova nu-i crede neapărat și nu dorește să le ofere refugiu.

• Te-ar mai puta interesa și: În timp ce Putin le oferă simplificat moldovenilor cetățenia rusă, tot mai mulți ruși solicită cetățenia R. Moldova

Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) a spus Europei Libere că cetățenii ruși pot contesta în instanță refuzul azilului, iar dacă obțin câștig de cauză prin „decizie irevocabilă”, pot depune o nouă cerere de azil. „Fiecare caz este examinat obiectiv și individual cu respectarea drepturilor omului, inclusiv cu respectarea egalității de gen și fără a face diferențe de tratament pe criterii de sex”, se spune într-un răspuns al Inspectoratului dat Europei Libere.

Activiști pentru drepturile omului critică argumentarea IGM

În total, există șase cazuri cunoscute în care cetățeni ruși din comunitatea LGBT+ au depus cererile de azil în R. Moldova, spunând între altele că, revenind în Rusia, riscă să fie trimiși la un război pe care nu îl sprijină.

Depunerea cererilor de azil le-a permis să-și prelungească șederea în R. Moldova peste cele trei luni în care nu aveau nevoie de viză. Așteptata contestare a refuzului le va oferi un nou răgaz.

Cât durează procesul, iar el poate dura luni sau ani, solicitanții de azil se află în siguranță, în R. Moldova, au confirmat Europei Libere și activiștii centrul GENDERDOC-M, organizația neguvernamentală de la Chișinău pentru drepturile persoanelor LGBT+.

Astfel, refuzul azilului nu are consecințe imediate asupra solicitanților. Dar felul în care autoritățile și-au formulat răspunsul i-a îngrijorat pe activiști.

IGM le-a spus tuturor celor șase solicitanți de azil că „eschivarea de la îndeplinirea serviciului militar în Federația Rusă nu constituie un risc de a fi expuși persecuției”, iar în cazul unei femei transgen a ajuns la concluzia că a plecat din Rusia pentru că își dorea o „aventură”, nu pentru că ar fi avut vreun „motiv imperios de temere”.

Pentru activiștii GENDERDOC-M, acest răspuns trădează „ignoranța” ofițerilor IGM în legătură cu „realitățile cu care se confruntă persoanele queer” în Rusia, dar și o „neînțelegere a contextului politic”. „Răspunsurile, complet trase la indigo, arată dezinteresul IGM de a analiza în profunzime cazurile și ne arată că instituția nu pune preț pe temerile și riscurile cu care se confruntă solicitanții”, a spus Europei Libere GENDERDOC-M.

„Urăsc gândul de a-mi petrece încă o zi în acea țară”

Riscul de a fi înrolați în armată pentru a fi trimiși pe front în Ucraina apărut în urma câtorva modificări ale legislației ruse privind mobilizarea a cauzat un val de emigrare a bărbaților ruși, inclusiv printre membrii comunității LGBT+. Pentru aceștia, nu doar înrolarea în armata rusă, ci și viața printre civili a devenit tot mai dificilă în ultimii ani.

În 2022, parlamentul rus a înăsprit legislația, interzicând complet manifestarea identității LGBT+ în Rusia. Simbolurile, materialele și ideile care au tangență cu comunitatea queer nu pot apărea în mass-media, pe internet, în literatură și cinematografie. În noiembrie 2023, Curtea Supremă din Rusia a declarat drept extremistă și a interzis în Federația Rusă „Mișcarea Internațională pentru Drepturile LGBT”.

Polițiști rețin o activistă LGBT în timpul unui protest la Moscova, la 26 august 2017. Aproape 1.000 de ruși au protestat în timpul unei manifestații împotriva intensificării supravegherii și a restricțiilor pe internet, marcată de cel puțin opt arestări.

Dacă epuizează toate căile de atac în R. Moldova, solicitanții de azil vor fi obligați să părăsească teritoriul moldovean în 15 zile. Un solicitant a spus Europei Libere că nu are de gând să revină în Rusia sub nicio formă, „nici măcar pentru înmormântarea prietenilor sau rudelor”.

„Urăsc chiar și gândul de a-mi petrece încă o zi în acea țară”, a spus într-un răspuns în scris pe care ni l-a trimis la redacție. În R. Moldova, a ales să lucreze în domeniul umanitar pentru a ajuta refugiați din Ucraina. „Nu pot schimba istoria sau opri războiul, dar pot lupta cu consecințele și pot ajuta oamenii afectați”, se mai spune în mesaj.

De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, peste 91 de mii de persoane au intrat în Moldova cu pașaport rusesc, iar 24 de mii au rămas pe teritoriul țării, potrivit Poliției de Frontieră. Datele Agenției Servicii Publice furnizate Europei Libere arată că din cei rămași, peste 70% au depus cereri pentru obținerea cetățeniei moldovene.