La mormântul poetului Alexei Mateevici din capătul Aleii nr.16 din Cimitirul Central din Chișinău adeseori puteau fi văzute flori proaspete. O mână nevăzută avea grijă ca sub figura de bronz a autorului „Limbii noastre” să nu dispară florile recunoștinței.
Mateevici era văzut în epoca sovietică ca cel care a rupt-o cu mediul clerical și a trecut de partea poporului. Despre „Limba noastră” se spunea că era expresia unui protest al maselor împotriva ponegririi limbii populare. Puțini știau că „Limba noastră” este un imn închinat de Mateevici în 1917 limbii române.
Puțini știau și că autorul bustului de la mormântul poetului este sculptorul Alexandru Plămădeală, fost coleg de școala al lui Mateevici.
Mâna nevăzută și recunoscătoare care depunea florile la mormântul poetului știa, însă, bine pe cine venerează.