Opt miniștri de externe din țări membre în UE susțin că diplomații ruși ar trebui să se poată deplasa doar pe teritoriul țării în care au fost acreditați, nu în întregul spațiu comunitar european. În scrisoarea adresată lui Josep Borrell, oficialii europeni spun că situația din prezent „înlesnește activitățile maligne”, iar soluția propusă va reduce riscurile de securitate, scrie Reuters.
Miniștrii susțin că propaganda și „pregătirea unor acte de sabotaj reprezintă principala sarcină a unui număr mare de diplomați ruși”, iar expulzările anterioare, făcute de o serie de țări europene, nu sunt suficiente.
„Măsura va micșora semnificativ spațiul operațional pentru agenții ruși”, se arată în scrisoarea semnată de miniștrii din Cehia, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Polonia și România.
Această inițiativă a fost prezentată inițial la 23 mai, când ministrul de externe al Cehiei, Jan Lipavský, a detaliat pentru presă modul în care ar urma să fie restricționată circulația diplomaților ruși în spațiul Schengen.
Problema cehilor – spune Lipavský – este că numai la Viena (nu în toată Austria!) sunt acreditați 500 de diplomați ruși, fiindcă acolo își au sediul tot felul de organizații internaționale. Cei 500, dintre care mulți sunt, după Lipavský, spioni, pot să umble pe unde vor în Spațiul Schengen.
Șeful diplomației cehe a recunoscut însă că nu toate țările din Uniunea Europeană sunt gata să limiteze dreptul de mișcare al diplomaților ruși. În vreme ce Polonia sau țările baltice sunt pentru, altele – pe care a refuzat să le numească – încă ezită.
Un nou credit pentru Ucraina, achitat cu bani rusești
O altă măsură ce vizează Rusia este cea a liderilor G7, care au căzut de acord, în principiu, să creeze un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina în eforturile de a se apăra în fața invaziei rusești. Împrumutul ar urma să aibă rolul de garanție pentru dobânda din profiturile obținute din activele înghețate ale băncii centrale rusești.
Euroclear, instituția financiară care deține cea mai mare parte a activelor rusești înghețate, a spus recent că a colectat în jur de 4,4 miliarde de euro din dobânzi, doar în 2023, relatează DPA.
„Cred că vom avea o hotărâre asupra principalelor puncte forte ale acestei decizii, iar unele dintre particularitățile ei vor fi lăsate la îndemâna experților, după un calendar bine definit”, a spus consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan.
AP scrie că detaliile sunt în curs de elaborare, dar banii ar putea ajunge la Kiev înainte de finele anului curent. Cea mai mare parte a banilor ar urma să fie acordată de guvernul SUA, fondul urmând să fie „completat” cu bani europeni sau din alte surse.
- Te-ar putea interesa și: Josep Borrell propune UE să utilizeze veniturile generate de activele rusești înghețate pentru a cumpăra arme Ucrainei
Sullivan a precizat însă că obiectivul acordului este „să ofere acum Ucrainei resursele necesare pentru a fi capabilă să reziste în continuare agresiunii continue a Rusiei”.
Max Bergmann, director al Programului Europa, Rusia și Eurasia de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, a declarat săptămâna trecută că există îngrijorări în rândul miniștrilor europeni de finanțe că țările lor „vor fi lăsate în voia sorții în cazul în care Ucraina va intra în incapacitate de plată”.
Anterior, Rusia a avertizat că orice decizii privind activele înghețate aflate în SUA și Europa, inclusiv ce ține de confiscarea lor, ar reprezenta un „precedent periculos”, urmând a fi contestată în justiție.
Liderii G7 discută aceste detalii în cadrul unui summit care are loc în sudul Italiei, între 13 - 15 iunie.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te