Octavian Țîcu: „Blocul a evoluat catastrofal după aprofundarea relațiilor cu Partidul Socialiștilor” (VIDEO)

Frica lui Dodon și a Federației Ruse nu e legată de aspirațiile de integrare europeană a Republicii Moldova, ci de reîntregirea cu România, susține președintele Partidului Unității Naționale, Octavian Țîcu, într-un interviu pentru Europa Liberă. Deputatul mai afirmă că PD ar trebui să accepte o alianță cu Blocul ACUM. Dacă se va apropia de PSRM, va fi rău şi pentru democrați, şi pentru ţară, Partidul Democrat ar putea dispărea de pe scena politică, în special în urma scindărilor din ultima perioadă, se mai arată convins politicianul.

Interviu cu deputatul Octavian Țîcu, februarie 2020

Europa Liberă: Deputatul Octavian Țîcu în studioul Europei Libere de la Chișinău, tot dumnealui și președintele Partidului Unității Naționale. Bine ați ajuns la Europa Liberă, tocmai când s-a împlinit un an de la alegerile parlamentare din 2019! Cum a fost activitatea pe parcursul acestui an de deputăție, dle Țîcu?

Octavian Țîcu

Octavian Țîcu: „A fost un an spectaculos pentru mine. Am câștigat mandatul de deputat pe platforma Blocului ACUM în 24 februarie, după care am mai făcut o campanie electorală pentru orașul Chișinău, deja pe platforma Partidului Unității Naționale, și la sfârșit de an m-am ales cu președinția celui mai important partid unionist - Partidul Unității Naționale. Și, cel puțin matematic, un electorat de vreo 20 de mii de oameni care m-au votat în acest an și o mare promisiune pentru anul care vine.”

Europa Liberă: Și acum unde vă regăsiți în legislativ?

Octavian Țîcu: „O voce distinctă, critică și lucidă în condițiile politice ale Republicii Moldova, nimic nu s-a schimbat. Chiar și atunci când am fost în cadrul Blocului ACUM am avut această voce. Desigur am articulat-o în interior mai mult, pentru că eu chiar am crezut sincer că există în interiorul Blocului ACUM un spirit și o capacitate de a schimba lucrurile în bine în spiritul Blocului și în spiritul ideii în care s-a creat...”

Octavian Țîcu: Între declarația lui Aureliu Ciocoi despre războiul de la Nistru și cea a lui Nicu Popescu nu este nicio diferență

Europa Liberă: Ați crezut și nu mai credeți sau de ce vorbiți la trecut?

Octavian Țîcu: „Sigur că nu mai cred, pentru că Blocul nu mai există. Ceea ce unii au acuzat ca trădare, de fapt, a fost o lipsă de viziune asupra lucrurilor care se întâmplau în Bloc. Blocul a evoluat catastrofal după aprofundarea relațiilor cu Partidul Socialiștilor, îi aparține în totalitate pierderea Chișinăului și predarea celor mai importante instituții ale puterii Partidului Socialiștilor. Şi ceea ce am făcut până acum aceea fac în continuare în Parlamentul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Și dacă Blocul ACUM nu mai există, în parlament, Dvs. din care grup faceți parte?

Octavian Țîcu: „Eu sunt președintele Partidului Unității Naționale, iar Partidul Unității Naționale este un partid parlamentar la ora actuală și eu cred că este evident, pentru că mesajul pe care îl port este unul în spiritul crezului politic pe care îl am – dezideratul de reîntregire –, pentru că singura cauză politică pentru care merită în Republica Moldova să te sacrifici la ora actuală.”

Europa Liberă: Dar asta înseamnă că nu faceți parte din nicio fracțiune?

Octavian Țîcu: „Nu, sigur că nu fac. Eu mă solidarizez periodic cu anumite acțiuni ale Blocului ACUM, cum a fost, bunăoară, acest caz cu ministrul Ciocoi, dar cazul lui Ciocoi pentru mine este relevant din ipostaza faptului că este ipocrit pentru Blocul ACUM. Între declarația lui Aureliu Ciocoi și declarația lui Nicu Popescu nu este nicio diferență, cu războaiele civile ș.a.m.d. La fel cum nu văd nicio diferență între votul lui Andrei Năstase la APCE și declarația lui Ciocoi. Și eu atunci am fost la fel de protestatar și am ridicat mâna chiar la cerința Partidului Democrat, care a depus moțiune simplă împotriva lui Popescu. Am fost unicul din Bloc, la fel ca și faptul că am dezavuat votul lui Andrei Năstase la APCE.”

Europa Liberă: Nicu Popescu și-a cerut scuze, a regretat acea declarație.

Octavian Țîcu: „Asta mai puțin contează deja, pentru că scuzele știți cum sunt... Vreau și eu să-i dau cuiva la bot și după asta să-mi cer scuze.”

Europa Liberă: O să ajungem și la ceea ce a avut loc în 1992 la Nistru, dar acum să vă întreb cum vă uitați Dvs. la ceea ce se întâmplă pe scena politică și am în vedere dezbinarea Partidului Democrat. Chiar e o scindare, poate fi vorba de o scindare sau ar fi niște jocuri de culise?

Octavian Țîcu: „Noi suntem într-o stare de anarhie politică la ora actuală. Lucrul acesta a fost demonstrat de ultima ședință a parlamentului, în care s-au încălcat cadrele nu ale regulamentului parlamentului, dar constituționale ale Republicii Moldova, inclusiv dreptul deputaților la moțiune, votări ale unor proiecte de lege cu minoritate de voturi, așa cum am constatat atunci când s-a votat un proiect de lege cu 46 de voturi. Acest lucru se datorează faptului că, pe de o parte, există o mare disperare a Partidului Socialiștilor, care dincolo de aparențe nu este nici pe departe sigur de situația care există și această impresie de întărire a socialiștilor este una absolut imaginară.

Nu există o certitudine a Partidului Socialiștilor în privința funcționării acestui guvern și a majorității roș-albastre, așa cum se crede în exterior. A doua situație este legată de dezagregarea Partidului Democrat, care este reală și care a fost doar un prim semnal al lui Plahotniuc pentru gruparea lui Diacov și cei care au mai rămas în gruparea Filip, pentru că în interiorul Partidului Democrat mai sunt oameni care îl vor urma pe Candu.

Asta este marea dilemă a lui Dumitru Diacov, care cu siguranță a fost cel care a tras sforile în aceste alianțe împreună cu Dodon. Și Dumitru Diacov nu este sigur pe fracțiunea pe care o are la ora actuală, pentru că în orice moment din această fracțiune mai pot pleca alți democrați și acest lucru nu înseamnă deloc că Partidul Democrat este la cheremul lui Dodon cu dosare, așa cum se spune, pentru că ruptura celor șase arată că, de fapt, oameni cu dosare nu au avut frică să plece și să aibă o părere distinctă, cum este cazul lui Cebotari. Iar pe de altă parte, ceea ce credeam că acești fugari comuniști, precum Vitiuc, Ivanov și Sîrbu, nu sunt nici pe departe un monolit, din moment ce Sîrbu a venit împreună cu Candu, iar în interiorul grupării lui Filip – lucru interesant – au rămas oameni fideli lui Plahotniuc, cum sunt Verdeș și Bîtcă.

Și în afară de asta, sunt oameni care nu sunt nici pe departe deciși în privința unei asocieri cu socialiștii. Desigur este ipostaza Blocului ACUM, care nu mai există și s-a destrămat, aceste două componente s-au rivalizat. Poate vor găsi un consens, dar acest lucru nu va ajuta cu nimic funcționarea Blocului, pentru că el nu există. Deci, între PAS și Platforma DA există o concurență acerbă la nivel local și la nivel central, pornind de la lucrurile care s-au întâmplat. Ce atest eu cu bucurie – și asta chiar îmi dă curaj pentru viitor – este creșterea tendințelor unioniste și ale curentului unionist.”

Europa Liberă: Ajungem și aici. Dl Țîcu, totuși cât de stabilă ar fi această coaliție nedeclarată PD-PSRM pentru a sprijini actualul guvern, pentru că atâta timp cât sunt suficiente voturi pentru a susține executivul Chicu, lucrurile rămân a fi clare?

Octavian Țîcu: „Tocmai asta e, că nu sunt voturi. Marea dilemă a Partidului Democrat la ora actuală, mai degrabă blestemul lui Filip și al lui Diacov, pentru că acesta este cadoul lui Plahotniuc pentru acești doi, este faptul că întreaga responsabilitate pentru deturnarea traseului european al Republicii Moldova le aparține în exclusivitate. Adică de astăzi înainte n-o să putem spune că în Partidul Democrat există un monolit.

Deci s-a rupt o grupare, este clar că cei care vor rămâne, ori vor asigura Partidului Socialiștilor deturnarea acestui proces și instaurarea lui Dodon în funcția de unic lider spiritual și politic al Republicii Moldova, ori vor alege să fie alături de Blocul ACUM, împreună cu gruparea care s-a rupt să creeze o majoritate, pe care cu siguranță o va susține și fracțiunea Șor, să-l investigheze pe tov. Dodon pentru acțiuni de trădare de patrie și spălare de bani, și finanțare din exterior, să creeze o nouă majoritate politică, un nou guvern și să pregătească alegerile prezidențiale fără Dodon. Acestea sunt opțiunile politice care ar trebui să preocupe și preocupă mințile Partidului Democrat la ora actuală, care, cu siguranță, am mai spus și în alte circumstanțe, este partidul de control, așa, de viitor al alianțelor. Deci, poate juca și o carte, și alta. Totul depinde însă nu numai de Partidul Democrat, ci și de abilitățile liderilor Blocului ACUM – Andrei Năstase și Maia Sandu – de a negocia cu democrații.”

Europa Liberă: Dar în termeni legali și realiști, cum ar avea loc acest scenariu? Aici, în studioul Europei Libere, Igor Dodon a declarat că ar exista trei scenarii: unul ca să fie formalizată o coaliție majoritară, altul ca să fie menținut actualul scenariu și al treilea că se ajunge la anticipate. Dvs., când vorbiți despre detronarea șefului statului, despre demisia guvernului, la ce vă referiți?

Octavian Țîcu: „Eu vreau să vă spun că Partidului Democrat nu-i convine deloc ipostaza de acaret al Partidului Socialiștilor.”

Europa Liberă: Ar vrea funcții, guvernare ar vrea?

Octavian Țîcu: „Ei și-ar dori să aibă prezență și în ministere ș.a.m.d., dar asta-i ca și poama cea care-i acră și-i departe, pentru asta înseamnă formalizarea unei relații cu Partidul Socialiștilor, lucru pe care democrați l-au negat; asta înseamnă izolarea totală a Republicii Moldova și dezavuarea Partidului Democrat. Partidul Democrat oricum nu mai are niciun viitor politic, este un partid care nu se va regăsi în următorul scrutin parlamentar, este o certitudine pe care toți, probabil, o înțeleg, pentru că unicele raționamente pentru care acest partid a existat au fost constrângerea lui Plahotniuc și faptul că oamenii din mai multe motive, dar mai ales din cauza faptului că au avut acces la funcții și la putere, s-au coalizat în jurul acestui partid.

El este un partid gri, fără componentă ideologică, fără construcții complicate, să zicem așa, dar care în ultimă instanță poate drege busuiocul printr-o alianță cu Blocul ACUM. Dacă Blocul ACUM și PD-ul ajung la o alianță de acest gen, ambele își pot salva imaginea și deveni jucători importanți în următorul scrutin electoral și chiar la prezidențiale. Asta este miza pe care trebuie s-o înțeleagă.”

Europa Liberă: Dvs. ziceți că acest Partid Democrat, care a fost atâția ani la guvernare, acum s-ar afla într-o dilemă. Pentru că există această dilemă, poate și din acest considerent acordă sprijin tacit acestei guvernări?

Octavian Țîcu: „Sprijinul a fost acordat în mare parte din cauza naivității și, mai degrabă, a infantilismului politic al Maiei Sandu, care n-a avut capacități de a înțelege momentul unic al acțiunii în noiembrie 2019, atunci când elementar ar fi trebuit să meargă la Partidul Democrat în fracțiune să negocieze rămânerea în funcție și lucrul acesta, probabil, i-ar fi oferit în continuare posibilitatea concursului pentru alegerea procurorului și trecerea iernii cu aducerea finanțărilor europene pentru Republica Moldova și măcar păstrarea aparenței de traseu european. Ceea ce s-a întâmplat a fost o simplă miopie politică și o chestiune de infantilism politic în a te lega de un concurs al procurorului în condițiile în care tu ai pusă pe tapet problema fundamentală a țării – orientarea externă și problema viitorului.”

Europa Liberă: Dar Igor Dodon a declarat cu mai multe ocazii că așa sau altfel oricum Guvernul Sandu ar fi picat.

Octavian Țîcu: „N-ar fi picat.”

Europa Liberă: Unii spun că mulți deputați democrați s-ar teme că ar avea dosare la Procuratura Generală și, într-un fel, PSRM-ul sau chiar Igor Dodon ar putea să îi ajute să treacă de aceste necazuri. Pe de altă parte, alții spun că Vladimir Plahotniuc ar avea mult mai mult compromat la adresa acestora. Acum ei sunt între ciocan și nicovală sau nu?

Octavian Țîcu: „Sigur, ei sunt între ciocan și nicovală și ruptura pe care a realizat-o Candu este elocventă din acest punct de vedere. Eu cred că vor mai fi rupturi și adăugiri la „Pro-Moldova” din partea altor deputați, s-ar putea unii dintre ei să plece chiar în momentul în care Partidul Democrat va dori o apropiere mai mare de socialiști, dar dincolo de asta sunt și oameni care pur și simplu nu doresc să fie alături de socialiști în această guvernare, deputați ai Partidului Democrat care nu-și doresc acest lucru, nu din considerentul că ar avea dosare ș.a.m.d., dar pur și simplu pentru că nu-și doresc. Deci, sunt români, unioniști, de alt format, cum este dl Leucă, de exemplu, sau dl Buza de la Hâncești.”

Europa Liberă: Eu îmi amintesc că, în studioul Europei Libere, Dvs. ați declarat cu altă ocazie că în parlament s-ar regăsi foarte mulți unioniști și nu este exclus chiar să se formeze un grup. Nu s-a mai ajuns la acea idee pe care ați anunțat-o aici?

Octavian Țîcu: „Sigur că. Pentru că prevalează interesele înguste de partid. Acesta-i și marele avantaj, și marele dezavantaj a ideii de reîntregire a unioniștilor, pentru că pe de o parte suntem peste tot, dar pe de altă parte nu suntem într-o formațiune politică, care ar capta toate tendințele unioniste. Avantajul mișcării unioniste este că ea transcende aceste viziuni înguste politice și poate uni la un moment dat oameni politici cu viziuni sau cu orientări de partid diferite care pot fi angrenați într-o idee supremă, care capătă aderență tocmai din considerentul că cetățenii Republicii Moldova au înțeles că nu există resurse în interiorul Republicii Moldova și clasa politică este incapabilă de una singură să rezolve problemele majore de securitate, de bunăstare și de viitor ale acestei țări Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar pentru moment cei mai dezbinați par a fi chiar unioniștii?

Octavian Țîcu: „Nu este adevărat, este o aparență. Și europeniștii sunt dezbinați, între PLDM, PAS, PPDA, PD, sunt patru partide diferite; stânga este la fel de dezbinată.”

Europa Liberă: Dar și curentul unionist are 10 entități, se pare?

Octavian Țîcu

Octavian Țîcu: „Curentul unionist are două entități la ora actuală – Partidul Unității Naționale, o voce distinctă și care va rămâne așa, și are un colhoz unionist de ștampile adunate, care încearcă să creeze impresia că este un pol unionist. Uitați-vă la adunăturile de protest pe care le-au făcut și o să vedeți ce reprezintă, de fapt, această mișcare.”

Europa Liberă: O să vedem care e vocea electoratului când e vorba pe cine trebuie să sprijine... Între timp, Igor Dodon promite că, după prezidențiale, va propune modificarea Legii Supreme, Constituției, pentru a nu admite un referendum de Unire cu România. E o declarație pe care o repetă, pentru că asemenea declarații a mai făcut șeful statului. Ce scop urmărește d-lui și cum înțelegeți Dvs. această intenție?

Octavian Țîcu: „Scopul este evident și foarte clar. Aceasta este marea frică a Moscovei de la 1812, când a anexat Basarabia Imperiul Rus sau Uniunea Sovietică. Și acum, Federația Rusă luptă neîncetat cu tendințele de reîntregire, cu Unirea. Este o confruntare între naționalism și imperialism, care se perpetuează în Basarabia de o sută de ani. Așa cum au fost contracarate tendințele unioniste în secolul XIX - la începutul secolul XX, în anii ‘17-’18.”

Europa Liberă: Acum s-ar găsi suficiente voturi ca să fie modificată Constituția, un articol din Constituție, 142, se pare?

Octavian Țîcu: „Asta denotă faptul că marea frică nu o reprezintă aspirațiile de integrare europeană, ci tocmai reîntregire și Unirea cu România. Asta-i marea frică pe care o etalează Dodon și ea nu este o frică a societății noastre, este o frică a Federației Ruse și a lui Igor Dodon, și a Partidului Socialiștilor, dar niciun act legislativ nu poate îngrădi tendințele de reîntregire, pentru că ele sunt inserate în Declarația de Independență, iar Declarația de Independență este deasupra tuturor prevederilor constituționale, pentru că Declarația este parte a Constituției Republicii Moldova. Citirea atentă a acestei Declarații o să vă arate că, de fapt, ea stipulează explicit dreptul cetățenilor Republicii Moldova de a se uni cu România. Acesta este lucrul pe care niciun lider politic de stânga, de dreapta nu-l va putea contesta, pentru că el este și va fi o constantă până la momentul în care cetățenii Republicii Moldova se vor regăsi în spațiul de civilizație euroatlantică împreună cu restul românilor.”

Europa Liberă: Dar nu se accentuează cumva și mai mult dezbinarea societății Republicii Moldova?

Octavian Țîcu: „Nu. Este o alegere pe care o vor face cetățenii Republicii Moldova, o vor face în favoarea acelei opțiuni politice pe care o cred fezabilă și de viitor, dar cetățeanul Republicii Moldova deja nu mai gândește doar în termenii afinității intelectuale, identitare și culturale, el gândește prin prisma unui pragmatism cinic de multe ori, care ne arată că salariile și pensiile în România sunt de 3-4 ori mai mari, media de viață este cu 5 ani mai mare în România decât în Republica Moldova, iar cetățenii români la ora actuală trăiesc într-o bunăstare și într-un viitor previzibil asigurat de Blocul Nord-Atlantic, care și-a extins umbrela de securitate asupra României.”

Europa Liberă: Autoritățile promit să acceseze linia de credit din Federația Rusă, urmează și parlamentarii să cunoască condițiile care au fost negociate. Ce știți, se va vota în parlament?

Octavian Țîcu: „Eu nu știu. La momentul actual discuțiile sunt undeva în afara parlamentului. Să vedem ce bani vor da rușii, dacă vor da, unde vor merge acești bani. Eu am mari îndoieli din acest punct de vedere că banii promiși vor ajunge și că vor rezolva cumva problemele sistemice ale Republicii Moldova. Este un truc ieftin al Federației Ruse de a cumpăra electoratul din Republica Moldova, mai bine să-și rezolve problemele în Crimeea sau în alte părți, pe care le are în Siberia și în Nijni Taghil, unde n-au lumină și drumuri.”

Europa Liberă: Credeți că sunt costuri ascunse?

Octavian Țîcu: „Sunt chestiuni de propagandă și manipulare, pentru că suntem în mijlocul unui război hibrid. Acești bani nu rezolvă în niciun fel viitorul Republicii Moldova, pentru că viitorul Republicii Moldova este într-un spațiu de civilizație euroatlantică. Acesta este viitorul nostru, asta înseamnă schimbări sistemice și introducerea unor instituții viabile de securitate, în primul rând, care nu au în niciun fel de conexiune cu Federația Rusă, al cărei scop prioritar întotdeauna a fost destabilizarea situației din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Am zis că vom reveni la ceea ce s-a întâmplat în 1992 la Nistru. De ce credeți că de la înălțimea timpului se încearcă a tălmăci evenimentele altfel? Și cum ar trebui să reacționeze societatea? Cel puțin, combatanții, iar numărul lor este destul de mare – aproape 30 de mii de persoane – ar fi luptat atunci la Nistru. Ce s-a întâmplat din punct de vedere istoric? Pentru că Igor Dodon și ministrul de externe ziceau că trebuie să întrebăm istoricii, ei să ne spună ce a fost.

Octavian Țîcu: „Istoricii spun foarte clar: conflictul este un război armat între Federația Rusă și Republica Moldova, este unul din multiplele conflicte în istoria confruntării între Rusia și românii din spațiul românesc, pentru că aici este o continuitate firească, de fapt. Dorința Federației Ruse de a opri orice tendință de reunificare între Republica Moldova și România a fost motivația principală, dincolo de multe aspecte inițiale, pentru că, de fapt, întărirea regiunii de est a Republicii Moldova a început pe fundalul luptei pentru independență a Republicii Moldova. Și tocmai din dorința de a opri inițial independența Republicii Moldova de centrul imperial, sovietic, iar după aceea reunificarea celor două state românești a început acest război.

El nu poate avea o altă răstălmăcire, decât în imaginarul unor oameni care se identifică cu interesele Federației Ruse. Acesta este un discurs al unui sclav care reprezintă interesele Federației Ruse. Mai problematic este faptul că oamenii politici din Republica Moldova și, în mod special, funcționarii, demnitarii de rang înalt, miniștrii de externe, în primul rând, au declarații atât de confuze din acest punct de vedere. Întâi, Nicu Popescu cu „războaie civile”, iar apoi Ciocoi cu părerea că Rusia, de fapt, „a stopat vărsările de sânge”. Și aici este o gravă problemă de abordare sistemică, pentru că pentru Ucraina, pentru Georgia lucrurile sunt foarte clare: Rusia este agresor, Republica Moldova este țara care a fost în acest război agresată de o forță militară net superioară. Și atâta timp cât clasa politică nu va accepta ideea acestei poziționări, noi cu siguranță vom avea în continuare proteste ale oamenilor și revolte în societate, pentru că acest conflict chiar a fost unul în care cetățenii Republicii Moldova au murit pentru apărarea unor frontiere firești, istorice, seculare, care nu pot fi contestate de prezența Federației Ruse.”

Europa Liberă: Și cum va fi consemnată ziua de 2 martie în Republica Moldova?

Octavian Țîcu: „Nu știu ce planuri au Partidul Socialiștilor și Igor Dodon. Cu siguranță, încercările lui de a proiecta o chestiune de reconciliere sau de culpabilitate a Republicii Moldova vor fi drastic sancționate. Cazul Ciocoi a arătat că în interiorul societății oricând pot exploda aceste accese de furie. Prin urmare, eu cred că, cel puțin inițial, va fi o încercare de reconciliere. De fapt, și discursul lui Igor Dodon a fost că este o tragedie și de la ea trebuie să pornim, pentru că am văzut acea bucată de interviu...”

Europa Liberă: Tot aici, la Europa Liberă.

Octavian Țîcu: „...în care tot încerca să se eschiveze, pentru că, evident, cipul lui de sclav al Moscovei nu-i permite să vorbească lucrurile așa cum ar cere demnitatea unui președinte al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Acum îl așteptați pe premier să vină să-și prezinte raportul pentru 100 de zile de activitate a guvernului?

Octavian Țîcu: „Din câte am văzut, premierul și-a prezentat presei aceste 100 de zile...”

Europa Liberă: Dar Republica Moldova totuși este un stat cu regim parlamentar?

Octavian Țîcu: „Este regim parlamentar, dar primul ministrul își poate alege contextul în care vrea să prezinte. Sigur că ideală ar fi fost respectarea înțelegerii care a fost: chemarea lui Ciocoi în parlament și venirea guvernului pentru întrebări și pentru prezentare, cu trimiterea prealabilă a acestui raport fiecărui deputat în parte.”

Europa Liberă: La Dvs. nu a ajuns?

Octavian Țîcu: „N-a ajuns nimic.”

Europa Liberă: În spațiul public, unii acreditează ideea că Octavian Țîcu și Partidul Unității Naționale ar avea tangențe cu Vladimir Plahotniuc, pentru că ar avea sprijinul fostului lider democrat. Ce ne puteți spune?

Octavian Țîcu: „Lumea știe că eu am fost cel care din 2016 am luptat împotriva regimului, necondiționat, singur am susținut platforma, am susținut Blocul, iar Plahotniuc este nepotul lui Andrei Mihailovici Plahotniuc, primul președinte al Sovietului sătesc din satul Costuleni, care l-a deportat pe străbunelul meu Mihail Grosu în Vorkutlag, iar toată familia mea – în Irkutsk. Aici nu poate fi altă discuție. Mi-aș fi dorit să-l văd vreodată în față, să-i spun ce cred eu despre această istorie a familiei lui. În rest, să-și vadă de treaba lui. Partidul Unității Naționale este un partid cu o susținere extinsă în România și în Republica Moldova și un partid care va fi o alternativă de guvernare în Republica Moldova până la momentul în care vor reuși reîntregirea.”

Europa Liberă: Dl Plahotniuc mai are pârghii să decidă cum să evolueze situația social-politică în Republica Moldova?

Octavian Țîcu: „Se pare că da. Din felul în care a „rupt” Partidul Democrat, se pare că da.”

Europa Liberă: Cei care s-au rupt de PD și au constituit „Pro-Moldova” ar vrea să-l aducă pe Vladimir Plahotniuc acasă?

Octavian Țîcu: „Nu! Este exclus. Plahotniuc nu va reveni niciodată. Din câte se pare, chiar există un strict control al acțiunilor pe care le are. Ele se fac și la presiuni externe, în funcție de locația unde se află și eu cred că și sancțiunile pe care Statele Unite le-au introdus împotriva lui sunt un indicator al faptului că aceste presiuni își au efectul. Vom vedea cum va evolua fracțiunea Partidului Democrat în continuare.”

Europa Liberă: Faptul că se suprapun anumite intenții, acțiuni ale celor care s-au desprins de PD și celor din grupul Șor ar duce la anumite scenarii?

Octavian Țîcu: „Nu știu. Eu știu cu siguranță că fracțiunea Șor va susține orice demers anti-Dodon.”

Europa Liberă: Asta au anunțat și ei.

Octavian Țîcu: „Asta la ora actuală este o certitudine. Sigur, este simptomatic și îngrijorător faptul că Marina Tauber a ajuns reprezentanta APCE la Consiliul Europei, dar această delegație este una foarte colorată – este Bătrâncea, românofobul, care a rupt harta României și Marina Tauber, una din principalele artizane, așa aș spune, ale furtului miliardului. Asta este o imagine a societății în care trăim și a parlamentului pe care îl reprezintă.”

Europa Liberă: Ce viață poate să aibă actualul parlament – scurtă, lungă?

Octavian Țîcu: „Poate avea o viață onorabilă, glorioasă, însă poate avea și una penibilă și dezastruoasă. Totul depinde de opțiunile pe care le vor lua deputații în cel mai apropiat timp. Poate avea o istorie glorioasă în sensul debarcării lui Dodon și organizării unor alegeri prezidențiale care să ducă la repararea traseului european și al perspectivei de viitor și poate avea o evoluție dezastruoasă și penibilă în condițiile în care Partidul Democrat va decide alianța cu Partidul Socialiștilor. ”

Europa Liberă: Viața guvernului poate fi ca și a legislativului?

Octavian Țîcu: „La fel. Poate fi scurtă, poate fi lungă. Ideea Guvernului Chicu este aceea de a pava drumul lui Dodon către președinție. Toate acțiunile lui vor fi unele care, pe de o parte îl vor sprijini, pe de altă parte, Dodon din când în când, pentru a arăta poporului că este grijuliu, va da peste cap lui Chicu, spunând că, „uite, asta nu-i bine și trebuie să faci asta pentru popor”; pe de altă parte, însă poate avea o viață scurtă în condițiile în care Partidul Democrat și Blocul ACUM ajung la o înțelegere și se instaurează o nouă majoritate cu un guvern pro-european, care să pregătească alegerile prezidențiale și - de ce nu? - alegerile parlamentare.”

Europa Liberă: Și Dvs. credeți că Igor Dodon nu ia în calcul și un asemenea scenariu și nu ar fi foarte atent să vadă ce fac democrații?

Octavian Țîcu: „Sigur că ia în calcul, dar astea sunt realitățile politice. Așa cum s-a încropit într-o noapte alianța dintre ACUM și socialiști, așa se poate realiza și între democrați și ACUM, la fel cum a fost între socialiști și PD. Absolut surprinzător și fulgerător, nici n-am știut.”

Europa Liberă: Deci, totul este imprevizibil?

Octavian Țîcu: „Sigur! Totul depinde de capacitatea de negociere și de presiunile și mizele care vor fi asupra acestor componente.”

Europa Liberă: Și dați mai multe șanse scenariului ca PD să rămână cu socialiștii sau ca PD să găsească un numitor comun cu Blocul ACUM?

Octavian Țîcu: „Eu înclin mai mult spre faptul că PD va merge spre o alianță cu Blocul ACUM, pentru că este nefirească aflarea unor deputați și a unei părți a Partidului Democrat alături de Igor Dodon. Aceasta înseamnă sfârșitul nu doar al lor, dar în general asta se poate termina prost pentru toți. Oamenii nu mai au răbdare și nu mai au încredere în lucrurile care se întâmplă, iar comportamentul lui Igor Dodon este atât de sfidător și arogant la adresa intereselor și demnității Republicii Moldova, încât orice se poate întâmpla.”

Europa Liberă: O să luptați pentru mandatul de președinte al Republicii Moldova în toamnă?

Octavian Țîcu: „Cu siguranță că va fi o bătălie pe care ne-am asumat-o și va fi o toamnă interesantă.”

Europa Liberă: De ce v-ați dori acest mandat de președinte al Republicii Moldova?

Octavian Țîcu: „Mi l-aș dori, pentru că eu cred că este cea mai oportună posibilitate de a oferi un viitor și o perspectivă cetățenilor Republicii Moldova, dincolo de sistemul politic care există la ora actuală. Este o alternativă pe care cetățenii au așteptat-o. Tot ce s-a întâmplat și se întâmplă până la ora actuală este parte a unui scenariu a unui sistem care se perpetuează, Blocul ACUM și Maia, și Andrei, și Dodon au arătat că sunt, de fapt, niște fețe ale aceleiași monede și noi am venit cu o abordare antisistem și din afara sistemului cu care vom încerca să-i convingem pe cetățenii Republicii Moldova. Nu sunt politician, sunt de profesie istoric și chemarea mea este una intelectuală. Atâta timp cât cetățenii vor crede în această alternativă, eu o voi oferi.”