Un sondaj de opinie proaspăt, la aproximativ 100 de zile de guvernare PSRM-ACUM, sugerează că doar 24,3% a cetățenilor sunt optimiști, considerând că lucrurile în Republica Moldova merg într-o direcție bună, dar marea majoritate rămâne pesimistă. Rezultatele acestui sondaj publicate azi de Asociația sociologilor și demografilor mai anticipează o bătălie strânsă la locale pentru funcția de primar al Chișinăului între componentele guvernării, PSRM și ACUM.
Învingătorul cursei de acum un an, oprit de justiție să ocupe fotoliul de primar, Andrei Năstase şi contracandidatul său socialist Ion Ceban iar sunt creditați cu șanse maxime, la o distanță impunătoare de ceilalți pretendenți. Cu mai puţin de o lună înainte de scrutin, al doilea tur de balotaj la Chișinău pare inevitabil, întrucât niciunul din cei doi primii clasați nu ar acumula peste 50 la sută din voturi. Datele sondajului sugerează că în acest moment candidatul socialiştilor Ion Ceban şi cel al Blocului ACUM Andrei Năstase ar putea acumula cam o treime din voturi fiecare. Decalajul de voturi, la acest început de campanie, e destul de mic, în jur de 5 la sută, în favoarea socialistului Ion Ceban. Printre primii înscriși în cursă, Ceban şi-a început mai devreme campania, astfel s-ar explica creşterea popularităţii lui, spune Victor Mocanu, președintele Asociației Sociologilor şi Demografilor.
„Dumnealui apare deseori în mass-media, apare cu programe, soluţii concrete. Foarte des apare în Chişinău. Lumea conștientizează că terenuri de joacă şi alte lucruri bune s-au făcut cu contribuția lui.”
Mai mulţi comentatori tratează cu precauție datele acestui sondaj din două motive. Primul e că această asociaţie e suspectată, de acești comentatori, că ar avea preferințe faţă de pro-ruşii lui Igor Dodon. Al doilea motiv e că această casă de sondaje a dat-o în bară în campania locală din Chişinău din vara anului trecut, prezicând cu totul alte rezultate decât cele care au fost în realitate.
Respondenții au fost chestionați până la încheierea perioadei de înscriere în cursă, or majoritatea candidaților s-au înscris chiar în ultima zi. Iată de ce, explică Victor Mocanu, preferințele alegătorilor s-ar putea schimba până la data alegerilor. Va conta şi prezenţa la urne care se anticipează a fi una redusă, constată Mocanu.
Doar jumătate din respondenţi au spus că sunt siguri că se vor prezenta la alegeri...
„Doar jumătate din respondenţi au spus că sunt siguri că se vor prezenta la alegeri. Ţinând cont de fenomenul dizarabilităţii sociale, noi prognozăm că prezenţa la urne în municipiul Chişinău va fi foarte joasă.”
În total în cursa pentru funcţia de primar al Chişinăului s-au înregistrat 21 de candidaţi, majoritatea de dreapta, pro-europeni sau unionişti. Unii comentatori, între ei, Igor Volniţchi consideră că acest lucru i-ar putea avantaja în măsură aproape egală pe favoriţii cursei, Ion Ceban şi Andrei Năstase. Dispersarea voturilor între candidaţii de dreapta ar fi în favoarea socialistului Ion Ceban, însă doar în primul tur, în cel de-al doilea dreapta pro-europeană ar putea obţine tradiţionalul avans.
Alegerile locale, mai cu seamă cele din Chişinău, vor testa atât popularitatea, cât şi trăinicia noii coaliţii de guvernare PSRM-ACUM, spun autorii sondajului.
În cadrul cercetării respondenţii au fost rugaţi să aprecieze primele 100 de zile de activitate a Guvernului condus de Maia Sandu. Speranţa ar fi cuvântul ce ar întruni sinteza majorității celor chestionaţi. Numărul celor care consideră că ţara merge într-o direcţie corectă este într-o uşoară creştere. Fiecare al doilea respondent descrie actuala situaţie socio-politică drept fiind calmă şi liniştită. Aproape o treime dintre cei chestionaţi spun că sunt foarte sau destul de mulţumiţi de cum este guvernată ţara. Iar aproape jumătate dintre respondenţi sunt mulţumiţi de felul în care sunt implementate reformele.
Liderii actualei majorități, președintele Igor Dodon, premierul Maia Sandu și ministrul de interne Andrei Năstase rămân în topul încrederii electoratului. Într-un eventual scrutin parlamentar în legislativ ar putea accede aceleași formațiuni care sunt reprezentate în legislativ cu excepţia Partidului Şor, care mai curând că ar rămâne sub pragul electoral.
