Pandemia supune presa la terapii-șoc

Presa nu este o excepție. Atunci când totul părea blocat și „fără suflare” reporterii erau în teren ca să spună despre asta.

Pandemia supune presa la terapii-șoc

Anul 2020 a fost cel mai greu din ultimii cinci ani pentru presa moldoveană – arată Indicele situației presei, realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent. Cu bugete sărăcite, cu cheltuieli suplimentare pentru igienizare și nesiguri pe ziua de mâine, așa descrie starea de lucruri din presa regională Angela Zaharova, producătoare la Elita TV, un post televiziune ce relatează de peste două decenii în șase raioane ale țării, inclusiv localități din stânga Nistrului. În cifre, pandemia de COVID-19 a însemnat o scădere de trei ori a veniturile din publicitate, spune jurnalista:

„Unii colegi, fiind afectați de noul coronavirus au stat acasă fără multă susținere financiară din partea noastră. Am avut perioade și fără salarii, dar am ținut echipa aproape. În același timp, cheltuielile nu scad, dimpotrivă, salariile, taxele pentru frecvențe, licențe tehnice, drepturile de autor trebuie achitate, pentru că vin și amenzile din urmă. Unde mai pui că trebuie să depunem efort pentru securitatea personalului și igienizarea pe timp de pandemie.”

Dincolo de provocările economice, jurnaliștii au trebuit să facă față și reticenței din partea funcționarilor care au fost „scumpi la vorbă” când au trebuit să ofere informații de interes public, în special despre pandemie. Angela Zaharova amintește că o bună perioadă de timp reporterii erau simpli „observatori” la conferințele organizate de autorități și nu puteau nici măcar adresa întrebări, inclusiv de precizare.

În ce privește solicitările de informație, unele și astăzi au rămas fără răspuns, spune producătoarea de la Elita TV: „Să știți că lucrurile nu se îmbunătățesc și așa în R. Moldova în ce privește libertatea presei și accesul la informație. Însă în perioada pandemică ori legislația a fost aplicată incorect sau poate nu din rea voință, poate și din faptul că autoritățile au fost surprinse și nu au știut să acționeze, dar și acum suntem cu multe solicitări de informație fără răspuns sau cu niște răspunsuri evazive, încă din anul 2020. De exemplu, din luna mai 2020 autoritățile, mai exact ANSP nu cunoaște câte persoane din raionul X, să zicem din raionul Rezina, au fost în total testate de la începutul pandemiei la noul coronavirus. Deci, autoritățile nu cunosc sau nu vor să ne spună această cifră.”

Pandemia a afectat inclusiv veniturile agenților economici care, nevoiți să facă economii, au redus cheltuielile pentru publicitate – pâinea redacțiilor, mai ales a celor neangajate politic, constată directorul ziarului „Cuvântul” de la Rezina, Tudor Iașcenco. Colacul de salvare a venit din partea donatorilor internaționali, în special cei occidentali, care au oferit mici granturi presei regionale care au acoperit mai ales cheltuielile de chirie, transportare sau tipar:

„Am continuat să lucrăm permanent chiar și la distanță, în redacție lucrează unu, doi oameni, restul de la domiciliu, dar ne-am făcut datoria față de cititori și cititorii ne-au susținut. În continuare tirajul a rămas practic același pe tot parcursul anului și în anul acesta rămânem la nivelul de 3700 de exemplare, un tiraj constant din ultimii ani. Salariații au primit integral salariile pe toată perioada asta, deși volumul publicității care înseamnă foarte mult pentru noi și care în mod normal trebuie să ne acopere până la 30-35 % procente din cheltuieli a scăzut drastic”.

Instabilitatea politică nu a făcut decât să îngreuneze și mai mult activitatea zilnică a jurnaliștilor, constată directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu. Politicienii și funcționarii publici nu s-au ferit în 2020 să amenințe reporterii cu răfuiala, iar în campania electorală chiar au atacat presa independentă prin intermediul portalurilor „de satiră” sau cu o credibilitate îndoielnică:

„O parte din instituțiile media importante au fost utilizate de către politicieni, de către autorități, ca instrumente de influență politică și am văzut asta în special în campania electorală, dar și până la campanie. Deci, toate acestea luate împreună au afectat mediul economic în care a activat presa. Situația a fost foarte dificilă în unele redacții. A trebuit să intervină în anumite situații și donatorii străini ca să poată susține aceste redacții în caz contrar exista riscul ca acestea pur și simplu să se închidă.”

Îngrijorarea jurnaliștilor cu care am stat de vorbă e că odată cu trecerea pandemiei nu va scădea apetitul funcționarilor și politicienilor de a limita informațiile de interes public – o practică păguboasă cu efect de bumerang.