Un prilej - poate imperios ca niciodată în noile condiții de criză și de pandemie - de a aborda problemele comunității jurnalistice și de a găsi și a promova soluții pentru consolidarea independenței editoriale și a calității mass-media. Mai ales că, în împrejurările pandemice de acum, mass-media independente trebuie să înfrunte un val fără precedent de dezinformare provenit cu precădere din sfera politicului și a diverselor grupuri de presiune și interese. Există vreun semn că, după dezbaterile din cadrul recentului Forum al Mass-Media din Republica Moldova, lucrurile pot fi remediate în acest sens? La această întrebare a răspuns directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei.
Petru Macovei: „Și da, și nu. Dezbaterile din cadrul Forumului Mass-Media au demonstrat în continuare că autoritățile, cel puțin cele care sunt acum la Parlamentul Republicii Moldova și la Guvern, nu au o atitudine proactivă, de o manieră să soluționeze problemele jurnaliștilor. Ei așteaptă să vină altcineva cu aceste soluții, dar chiar și atunci când primesc aceste soluții sub forma unor proiecte de legi sau amendamente la legile existente nu întotdeauna sunt deschise să le examineze.
Dacă legea va fi adoptată, instanțele de judecată vor putea obliga jurnaliștii să-și descopere sursele de informație...
Chiar dacă și ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, și președintele Comisiei parlamentare pentru media, Adrian Lebedinschi, oarecum au lăsat să se înțeleagă că sunt deschiși pentru colaborare, lucrul acesta nu este chiar așa, deoarece chiar cu o zi înainte de forum a fost înregistrat un proiect de lege care modifică Codul serviciilor media audiovizuale pe câteva segmente foarte importante, cum ar fi retransmisiunea programelor de peste hotare, volumul produsului autohton, dar și mai grav, acest proiect de lege prevede și anumite impedimente sau restricții pentru jurnaliști în ceea ce privește utilizarea unor informații. Adică, dacă legea va fi adoptată, instanțele de judecată vor putea obliga jurnaliștii să-și descopere sursele de informație, iar acest proiect de lege nu a fost sub nicio formă consultat cu societatea civilă, cu comunitatea de experți în domeniul media. Acest lucru, în opinia mea, accentuează o dată în plus că există agende paralele: una transmisă public că este vorba de o deschidere pentru a implementa legi în favoarea domeniului mediatic, iar o altă agendă, cea reală, de fapt, a politicienilor din Parlament urmărește interesele personale ale unor politicieni sau grupuri de interese care controlează media. Pe de altă parte, tot la Forumul Mass-Media 2020 dna președintă aleasă Maia Sandu a transmis un mesaj mobilizator și de susținere a presei independente și a promis să susțină deschiderea autorităților pentru presă. În același timp, practic, toți ambasadorii străini prezenți la forum fie fizic, dar și cei care au transmis mesaje online au accentuat importanța ca autoritățile să aibă o atitudine diferită față de problemele mediatice, să instituie un control mai strict asupra activității Consiliului Audiovizualului în sensul în care această autoritate publică să răspundă interesului public, și nu interesului de partid îngust și să lupte împreună împotriva dezinformărilor.”
Europa Liberă: Vorbind despre dezinformare, președinta aleasă Maia Sandu a discutat în cadrul forumului despre această nevoie de eliminare a tuturor posibilităților prin care „dezinformarea înflorește în Republica Moldova”. Dar ce alimentează această „nevoie” de dezinformare, ce instrumente pot fi folosite pentru a o descuraja, cel puțin?
Petru Macovei: „Răspunzând la prima parte a întrebării - cine și ce alimentează „nevoia” de dezinformare? -, este lupta politică. În special, campania electorală pentru alegerile prezidențiale a demonstrat că în vâltoarea acestei lupte politicienii recurg la cele mai josnice metode, iar dezinformarea este una din aceste metode prin care ei demonstrează inclusiv lipsă de respect pentru alegătorii acestei țări. Or, oamenii sunt hrăniți cu tot felul de chestii absolut false și tendențioase care nu țin cont de realități și se dovedesc a fi până la urmă baloane de săpun, însă oamenii înțeleg asta mult prea târziu. Și președinta aleasă Maia Sandu, și reprezentanții ambasadelor străine în Republica Moldova au accentuat nevoia ca autoritățile să se implice în lupta împotriva propagandei și să nu fie ele generatoare de propagandă și de fake news-uri.
Sperăm foarte mult că de acum încolo cel puțin una din instituțiile statului, Președinția Republicii Moldova, va genera informație obiectivă...
Acest lucru poate avea loc de comun acord sau în colaborare cu instituțiile media, însă în condițiile în care politicienii, care sunt și ei deținători de media în multe cazuri, utilizează platformele mediatice nu pentru informare, ci, din contra, pentru dezinformare acest lucru este foarte și foarte complicat. Sperăm foarte mult că de acum încolo cel puțin una din instituțiile statului, Președinția Republicii Moldova, va genera informație obiectivă care va fi în măsură să ajute la dezmințirea unor mituri cu care, din păcate, și unii deputați în Parlamentul Republicii Moldova, și aici pot să vă dau și lista celor care nu se ocupă cu altceva decât cu transmiterea unor informații eronate. Și ar fi vorba și de Bogdan Țîrdea, și de Nicolae Pascaru, și de alți deputați care, așa cum spuneam mai devreme, în lupta lor politică utilizează falsul ca pe un instrument.”
Europa Liberă: Totuși despre importanța combaterii dezinformării s-a discutat inclusiv la Forumul Mass-Media de anul trecut. Au acum mass-media și instituțiile statului o agendă clară comună de combatere a dezinformării?
Petru Macovei: „Nu, pentru că în perioada de la forumul din 2019 până la actualul nu s-a întâmplat nimic relevant din acest punct de vedere. Autoritățile nu au întreprins absolut nimic pentru a consolida această relație împotriva falsurilor, chiar dacă autoritățile însele s-au tot plâns că au existat multe știri false inclusiv în perioada pandemiei care continuă încă. Deci, în afara declarațiilor și a acuzațiilor în unele cazuri justificate, în altele folosite cu scopul de a intimida instituțiile media critice în adresa guvernării, în afara acestor declarații nu s-a întâmplat nimic și tocmai din acest motiv aceste mesaje transmise de către reprezentanții străini, ambasadorii prezenți la Forumul Mass-Media sunt foarte importante, pentru că lucrurile nu pot sta în punctul mort. În acest moment, noi chiar suntem într-un punct mort și nu ne-am mișcat absolut deloc timp de un an de zile.”
Europa Liberă: Și dacă ar fi să concretizăm, iată, într-o lume ideală, ce ar trebui să includă cu prioritate un asemenea angajament?
Petru Macovei: „Principalul care trebuie să se întâmple este ca de fiecare dată când în spațiul public apare o știre falsă sau distorsionată să existe o reacție imediată din partea autorităților, iar în situația Republicii Moldova, când agențiile guvernamentale sau ministerele se tem să transmită anumite mesaje, pentru că nu sunt convinse că asta cumva coincide cu dorința celor de la guvern, a prim-ministrului, președintelui sau a președintelui Paramentului lucrul acesta nu se întâmplă. Există echipe de jurnaliști în Republica Moldova care sunt dedicate verificării faptelor și luptei împotriva falsurilor mediatice care au intoxicat spațiul mediatic și, în general, societatea moldovenească, însă eforturile lor de fiecare dată se ciocnesc de dezinteresul autorităților de a furniza anumite informații și o să vă dau și exemple concrete care țin chiar de pandemie, când comunitățile jurnalistice, profesioniștii media au umblat după autorități câteva săptămâni bune ca să confirme anumite informații care au apărut și care nu puteau să rămână în afara spațiului mediatic, trebuiau verificate. Nu poți verifica informația dacă nu ai o reacție din partea autorităților. Dacă autoritățile vor lăsa lupta cu dezinformarea doar pe seama jurnaliștilor, asta ar însemna practic că ele se autoizolează de la acest lucru și asta nu va aduce cu siguranță niciun rezultat pe care îl așteptăm cu toții.”
Europa Liberă: O precizare aici. Vorbind despre accesul la informație, această reticență a autorităților de a oferi informații corecte și punctuale ce țin de coronavirus este un trend global sau o caracteristică a realităților moldovenești?
Situația în Republica Moldova este oarecum diferită și mai gravă în raport cu alte țări...
Petru Macovei: „Nu este ceva doar specific strict pentru Republica Moldova. Colegii din alte țări la fel s-au plâns pe impunerea unor restricții nejustificate pe timp de pandemie, însă Republica Moldova totuși, din punctul meu de vedere, este un caz separat, pentru că la noi, să ne aducem aminte, a fost nu dublat, ci triplat termenul de oferire de informații în baza Legii privind accesul la informație, în loc de 15 zile, 45. La noi, nu în altă parte, Curtea Supremă de Justiție a adoptat o hotărâre absolut neconformă bunelor practici europene prin care a declarat Legea privind accesul la informație desuetă, pentru ca ulterior să-și retragă această decizie; la noi, nu în altă parte, președintele țării în loc să fie omul care să consolideze societatea și să ajute la depășirea crizei, el însuși a fost persoana care a diseminat fake news-uri în societate. Și nu a fost un singur caz, au fost mai multe. Deci, situația în Republica Moldova este oarecum diferită și mai gravă în raport cu alte țări, dar, răspunzând la întrebarea Dvs., da, și în alte țări au fost impuse anumite restricții, însă aceste restricții trebuie să fie justificate pentru o societate democratică. Or, dacă sunt introduse, cum s-a întâmplat, de exemplu, și cu celebra dispoziție a președintelui Consiliului Audiovizualului din primele zile ale pandemiei, ale situației de urgență, când el a impus, practic, cenzura în televiziunile din Republica Moldova. Deci, la noi s-a exagerat foarte mult, asta a afectat și gradul de informare a populației. Și să ne mai mirăm atunci că aproape jumătate din cetățenii acestei țări nici astăzi, după ce că avem peste 100 de mii de infectați cu COVID-19 și câteva mii de oameni care și-au pierdut viața, nici astăzi nu toți moldovenii cred în existența COVID-19.”
Europa Liberă: S-au auzit reproșuri, cu precădere din partea unor voci din corul mediatic afiliat guvernării socialiste, că forumul nu ar fi fost suficient de incluziv, că au fost ignorate segmente importante de mass-media din motive ideologice. Cum ați răspunde unor asemenea acuzații?
Petru Macovei: „Nu știu exact la ce s-au referit colegii despre care vorbiți. Ei au avut libertatea să se înregistreze la acest forum și să pună în discuție toate problemele care stau în fața comunității mediatice, toate provocările. Da, în condițiile pandemiei un număr mic de oameni a fost acceptat ca și prezență fizică în sală, însă toți doritorii s-au putut conecta în regim online și tocmai că am avut un forum imperativ din punctul acesta de vedere. Oamenii ne-au putut auzi și au putut interacționa cu noi. De fiecare dată există critici din partea instituțiilor mediatice afiliate unei guvernări sau alteia. La precedentele ediții ale forumului se întâmpla exact același lucru, instituțiile media din holdingul Partidului Democrat nu participau la forum, însă criticau deciziile adoptate și dezbaterile care au avut loc. Este o tactică propagandistică până la urmă, deoarece, în general, forumul a fost unul critic în raport cu guvernarea actuală și rezoluția forumului, al cărei proiect a fost aprobat de către delegați și urmează să fie definitivat în următoarele zile, la fel constată o înrăutățire foarte mare a situației presei din țara noastră din cauza pandemiei, dar și din cauza gestionării defectuoase a acestei pandemii de către autorități.”
