„Am stat sâmbătă patru ore în rând să vin în Moldova”, „Evitați Vama Sculeni”, „Răbdare și tutun”. Astfel de mărturii ale unor moldoveni care au traversat punctul de trecere al frontierei de la Sculeni s-au îndesit în ultimele săptămâni pe rețelele sociale.
Pentru a afla dacă să plece sau să se întoarcă în R. Moldova pe la Sculeni, unii s-au organizat pe grupuri de Facebook sau Telegram, unde cer informații sau fotografii în timp real de la utilizatori. Un grup denumit sugestiv „Trafic Vama Sculeni Moldova” are, de pildă, peste 10.000 de membri și e plin de postări în care moldovenii se plâng de cozi.
Nu e primul an în care la Sculeni – cea mai ușoară cale rutieră pentru a ajunge la Iași – apar cozi de kilometri.
Europa Liberă a descoperit, însă, un paradox: numărul blocajelor din lunile de vară a crescut, deși traficul este în scădere față de anii precedenți.
De la începutul anului până în prezent, Poliția de Frontieră a transmis 18 comunicate despre valorile ridicate de trafic înregistrate la punctul Sculeni – ultimul, weekendul trecut, pe 27 iulie.
În tot anul 2025 a publicat 11.
Între timp, numărul mașinilor care au trecut frontiera a scăzut: în aprilie, mai și iunie 2026, pe la Sculeni au trecut mai puține decât în aceleași luni ale anului trecut.
Cele două instituții care gestionează punctul – Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Serviciul Vamal – recunosc, în răspunsuri scrise trimise Europei Libere, că nu măsoară timpul de așteptare.
Ce arată datele
Informațiile primite de la Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal arată că, în primul semestru din 2026 (ianuarie-iunie), prin punctul de trecere al frontierei de la Sculeni au trecut 422.115 de mașini (unele de mai multe ori) și 1.190.612 persoane (sunt incluse și traversările multiple).
Raportat la prima jumătate a anului 2025, cifrele sunt similare: 411.669 de autovehicule și 1.181.598 de persoane. Analiza lunară a cifrelor spune, însă, altceva.
Creșterea din 2026 vine integral din primele trei luni: ianuarie (+4%), februarie (+6,7%) și martie (+18,8%) față de lunile similare din 2025.
Din aprilie, curba se inversează: –2,7%, apoi −3% în mai și −5,4% în iunie. Același trend îl observăm și în privința numărului de persoane care au traversat.
Iar semestrul I nu include august, luna de vârf – când numărul de treceri pe la Sculeni explodează, fiind perioada concediilor. Anul trecut, de pildă, peste 303.000 de persoane și 100.000 de mașini au traversat pe la Sculeni în august. A fost cea mai aglomerată lună din întreg anul.
Poliția de Frontieră ne-a transmis că sistemul său informațional ține evidența persoanelor și a mijloacelor de transport, însă „nu generează un indicator statistic distinct privind timpul total de așteptare al fiecărui participant la trafic”.
Același răspuns l-am primit și de la Serviciul Vamal: sistemele sale monitorizează durata operațiunilor vamale, însă „nu măsoară timpul total necesar traversării frontierei”. Instituția susține că un control vamal de rutină durează „până la un minut” pentru călătorii fără bunuri de declarat și fără indicatori de risc.
14 oameni, 16 piste
Serviciul Vamal a mai precizat pentru Europa Liberă că la Sculeni sunt funcționale, pe fiecare sens de deplasare, patru piste pentru călători, autoturisme și autocare, trei piste pentru autocamioane și o pistă de rezervă.
Sunt 16 piste în total – mai multe decât personalul de la vamă.
Într-o tură de 24 de ore, la Sculeni lucrează 14 funcționari vamali, iar când e aglomerație, efectivul poate fi suplimentat până la 15–16.
„Suplimentarea” în vârf de sezon, așadar, înseamnă doi oameni în plus.
Am cerut date privind personalul și de la Poliția de Frontieră, însă instituția nu ni le-a pus la dispoziție. Reprezentanții instituției au precizat doar că planificarea „se realizează în mod dinamic, în funcție de analiza de risc”.
O soluție pentru momentele când la punctul de trecere a frontierei de la Sculeni se adună foarte multe mașini este procedura „Revers”, adică folosirea temporară a unor piste de pe sensul opus.
Serviciul Vamal ne-a transmis că nu ține o evidență centralizată a activărilor acestei proceduri, care este folosită „ca un instrument operațional de fluidizare, și nu ca un indicator statistic”.
Care sunt cauzele
Dincolo de explicații, întrebarea care apare este de ce se formează atât de des cozi la punctul de trecere al frontierei de la Sculeni?
Serviciul Vamal și Poliția de Frontieră dau vina pe numărul mare de mașini care trec pe la Sculeni.
Poliția mai enumeră o cauză: „verificările suplimentare efectuate de autoritățile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv cele aferente aplicării mecanismelor europene de control la frontiera externă”.
În toamna anului trecut, în Uniunea Europeană a început implementarea Sistemului de Intrare/Ieșire (EES) – un instrument electronic modern de control care se aplică tuturor cetățenilor non-UE, adică și celor din R. Moldova.
Noul sistem a înlocuit ștampilarea pașapoartelor cu scanarea documentului, colectarea datelor biometrice (imagine facială și amprente digitale) și crearea unui dosar electronic pentru fiecare persoană.
Vama Sculeni, România.
Potrivit autorităților, aceste operațiuni ar trebui să aibă loc doar la prima intrare în UE. Teoretic, la următoarele, verificarea este automată. Într-un comunicat al Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău, în care a fost anunțat noul sistem, oficialii spuneau că acesta va „reduce timpii de așteptare”.
La Sculeni, precum și la punctele de trecere de la Leușeni-Albița sau Leova-Bumbăta, acest sistem a devenit operațional pe 2 martie.
Europa Liberă a solicitat puncte de vedere și de la Poliția de Frontieră și Direcția Vamală din România despre subiectul aglomerației de la Vama Sculeni. Nu am primit un răspuns până la publicarea acestui articol.
O soluție ar putea apărea în 2028
Singura rezolvare concretă invocată de Serviciul Vamal e podul rutier de la Ungheni și noul punct de trecere aferent: peste 30 de milioane de euro, finanțare europeană, care are termen de finalizare în octombrie 2026.
Deși construcția podului ar putea fi gata în toamna acestui an, noul punct de trecere al frontierei de la Ungheni nu va fi dat în folosință prea curând, deoarece autoritățile române vor trebui să construiască și complexul vamal – drumurile, porțile de acces, clădirile, halele și utilitățile de bază.
Abia apoi, Autoritatea Vamală Română și Poliția de Frontieră vor putea dota clădirile cu toate echipamentele necesare unui punct de trecere a frontierei.
Termenul minim al lucrărilor? 18 luni, începând, cel mai devreme, din toamna acestui an.
2028 – așadar.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.