Autoritățile de la Chișinău explică situația prin aplicarea mai strictă a regulilor de intrare în spațiul Schengen, în special pentru persoanele care declară vizite la rude și nu pot demonstra unde vor fi cazate.
Cazuri recente: refuzuri și rețineri
Un exemplu recent a avut loc pe aeroportul din Nisa, unde, la începutul lunii aprilie, câțiva cetățeni moldoveni au primit refuz de intrare în Franța, pentru că nu aveau acte justificative obligatorii: asigurare medicală, dovada cazării și mijloace financiare suficiente.
Președinta Asociației Moldovenilor de pe Coasta de Azur, Tatiana Zemba, a spus Europei Libere că oamenii, printre care erau și persoane în etate venite în vizită la copiii stabiliți în Franța, au fost reținuți timp de patru zile în aeroport, în condiții modeste, până la repatriere.
„Li s-au luat telefoanele, valizele, au stat câte patru într-o cameră din aeroport cu paturi supraetajate. Condițiile nu au fost cele mai bune, i-au hrănit de două ori pe zi (...). Au stat acolo patru zile până când aceeași cursă cu care au venit a avut un alt zbor pentru a-i repatria”, a povestit Zemba.
Ea a explicat că autoritățile franceze au acoperit costul acestui zbor de întoarcere cu aceeași companie aeriană, însă cei care doreau să plece în aceeași zi trebuiau să-și achite biletul, care în acea zi era 290 de euro.
Zemba își amintește că verificările stricte la aeroportul din Nisa pentru cetățeni non-UE sunt aplicate încă din perioada pandemiei, în contextul preocupărilor de securitate. „Și cum Franța este un stat care ține foarte mult la securitatea sa, implementează regulile în funcție de situația geopolitică din zonă. Și știm toți care este acum situația globală”, a menționat Tatiana Zemba.
Consulatul de la Nisa îi avertiza încă anul trecut pe cetățenii moldoveni care călătoresc spre acest oraș că verificările au devenit mai riguroase și că sunt tot mai frecvente cazurile când poliția de frontieră din aeroport interzice intrarea în țară a moldovenilor cu pașapoarte biometrice fără alte acte confirmative.
Situația în Germania
Cazuri similare, deși mai puține, au fost raportate și în Germania. Sergiu Russu, consilier și adjunct al șefului misiunii diplomatice a R. Moldova din Germania, a explicat într-o discuție cu Europa Liberă, că nu e vorba de reguli noi, ci doar de o aplicare mai riguroasă.
„Am fost recent contactați de o persoană aflată în aeroport, care s-a confruntat cu această problemă, motiv pentru care am decis să reamintim aceste aspecte. Regulile nu sunt noi, însă uneori ies din atenția cetățenilor, în contextul în care călătoria fără viză este un privilegiu frumos, dar care implică și anumite responsabilități din partea fiecărui cetățean care decide să călătorească în UE”, a menționat Russu.
Diplomatul spune că verificările ar putea fi legate și de introducerea sistemului nou de intrare și ieșire din spațiul Schengen, care înregistrează digital cetățenii din țări terțe.
Ce se întâmplă dacă ți se refuză intrarea
Potrivit lui Russu, în cazurile în care cetățenii moldoveni sunt reținuți la frontieră fiindu-le refuzată intrarea, reprezentanții ambasadei sunt contactați de către autoritățile germane. Dar posibilitățile de intervenție ale diplomaților moldoveni sunt limitate.
„Din păcate, nu avem prea mult spațiu de manevră. Putem doar să ne asigurăm că le sunt respectate drepturile în cazul reținerii. Îi ajutăm să ia legătura cu cineva dintre rude, dacă persoana dorește”. De regulă, cetățenii sunt returnați în R. Moldova la prima cursă disponibilă, costurile fiind acoperite de autoritățile germane, a precizat diplomatul.
„Aceasta presupune existența unei rute directe spre R. Moldova și, de multe ori, aceste curse nu sunt în aceeași zi sau a doua zi. Aici intervine posibilitatea de a procura un bilet de întoarcere cât mai curând posibil, cu o escala eventual, dar important este ca escala să fie în afara UE, ca să nu apară aceeași problemă”, a explicat Sergiu Russu pentru Europa Liberă.
Avertismente din partea Externelor de la Chișinău
Diplomația de la Chișinău i-a îndemnat pe cetățenii moldoveni care merg în țările UE să se asigure că au la ei toate actele necesare și să verifice atent cerințele, care diferă de la o țară la alta.
Reprezentanții Ministerului de Externe nu au informații despre câți moldoveni au fost întorși în țară în ultima perioadă din lipsa unor documente justificative.
Ei semnalează că există riscul unui refuz de intrare pe teritoriul UE și în cazul când este depășit termenul maxim de ședere de 90 de zile (care nu neapărat trebuie să fie consecutive și pot fi cumulate) în decursul unei perioade de 180 de zile sau când persoana se află la limita acestuia.
„Astfel de situații pot apărea inclusiv în cazurile în care persoanele au revenit în R. Moldova și intenționează să intre din nou în UE, fără a respecta perioada de referință de 180 de zile”, se arată într-un comunicat al diplomației de la Chișinău.
Alte surse cu care a discutat Europa Liberă au spus că verificările sunt mai riguroase și în alte țări UE și nu au exclus faptul că acestea îi țintesc pe moldovenii care merg să muncească în țările europene, folosindu-se de circulația fără vize, garantată de pașaportul biometric, care exclude însă dreptul de a lucra acolo.
Cetățenii moldoveni beneficiază de un regim liberalizat de vize cu UE din aprilie 2014.
De ce acum, de ce Franța și Germania?
Autoritățile moldovene care atenționează cetățenii că pot fi întorși de la granițele europene chiar dacă nu au nevoie de viză nu au explicat de ce tocmai Franța și Germania sunt țările de unde au venit semnale în acest sens, în ultima vreme.
Ambele state fac parte din spațiul Schengen fără controale la frontierele interne și ambele au toate granițele terestre cu țări doar din spațiul Schengen – așa că punctele de control ar trebui să fie teoretic abandonate.
Numai că Franța, Germania și alte cam 10 țări din spațiul Schengen au, de fapt, în teren polițiști care controlează intrările pe autostrăzi și căi ferate.
Regulamentul Spațiului Schengen permite țărilor participate să reintroducă controalele la frontieră pe durată limitată (șase luni, de obicei) și numai în situații excepționale bine motivate de statul respectiv.
Excepțiile sunt însă tot mai numeroase în ultimii ani.
În Franța, controalele s-au reintrodus în noiembrie anul trecut, iar de la 1 mai se prelungesc pe încă șase luni. Motivația oficială a Parisului include creșterea pericolului atacurilor antisemite, jihadiste, expansiunea rețelelor criminale care aduc migranți, dar și mai vaga „deteriorare a mediului de securitate global”.
Germania a reintrodus controalele anul trecut, în premieră nu doar la granițele estice, cu „mai săracii” polonezi sau cehi, ci și la cele cu vecinii vestici superbogați, ca țările Benelux. Motivația controalelor extinse în martie cu încă șase luni: „Amenințările grave și persistente la adresa securității și ordinii publice generate de nivelurile ridicate constante ale migrației ilegale și ale traficului de migranți, precum și presiunea exercitată asupra sistemului de primire a solicitanților de azil. Impactul situației globale de securitate (inclusiv războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și situația din Orientul Mijlociu/Asia Centrală) asupra securității și migrației”.
Franța, Germania și alte țări care au reintrodus controalele la frontieră au și altceva în comun: guvernările lor centriste se confruntă cu creșterea popularității partidelor eurosceptice și anti-migraționiste (Frontul Național în Franța, AfD în Germania). În aceste condiții, centrul politic al celor două țări (și al altora: Suedia, Finlanda, Austria etc.) alunecă spre dreapta, adică preia din retorica și promisiunile extremei drepte. Iar pericolul migrației (chiar dacă cifrele arată că ea este, de fapt, în scădere în Europa) continuă să aducă voturi valoroase la alegeri.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
