La patru ani de la invazia rusească la scară largă în Ucraina, Europa Liberă Moldova a întrebat cinci experți proeminenți ce schimbări majore a adus războiul pentru Republica Moldova în câteva domenii esențiale, de la integrarea europeană la relațiile între oameni și etnii.
Am întrebat invitații - ocupau poziții cheie în momentul invaziei sau mai ocupă și acum - nu doar care a fost schimbarea cea mai importantă în domeniul fiecăruia, ci și dacă a fost o schimbare pozitivă sau negativă, permanentă sau reversibilă și de ce.
Nu vrei să citești tot? Dă click pe răspunsul care te interesează.
◉ Nicu Popescu: Integrare europeană◉ Stanislav Secrieru: Securitate și apărare◉ Oazu Nantoi: Regiunea transnistreană◉ Dumitru Alaiba: Economie◉ Ian Feldman: Societate și relații interumane
Nicu Popescu : Integrare europeană și politică externă
Nicu Popescu, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene în 2019, apoi în perioada august 2021 - ianuarie 2024, actualmente emisar special al președintei Maia Sandu. Imagine din 17 martie 2023, în timpul unui interviu la biroul Europei Libere din Chișinău
Cea mai mare schimbare pentru Europa și pentru Republica Moldova este readucerea, de către Federația Rusă, a războiului și a agresiunii militare la scară largă pe continentul european, precum și reluarea metodelor de expansiune prin forță militară, care, evident, pun în pericol securitatea întregii Europe, inclusiv a Moldovei.
Din 2022 încoace, aderarea la UE reprezintă, în egală măsură, pace și securitate, nu doar prosperitate.
În aceste circumstanțe, este mai important ca niciodată ca Republica Moldova să adere la o familie de state care se protejează reciproc.
Dacă până în 2022 aderarea la Uniunea Europeană însemna, în primul rând, asigurarea prosperității economice și a consolidării democrației, din 2022 încoace, aderarea la UE reprezintă, în egală măsură, pace și securitate, nu doar prosperitate.
Este clar că, în condițiile în care cel mai mare război de pe continentul european de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace continuă, nu putem vorbi despre schimbări pozitive. Războiul persistă, riscurile rămân, iar acestea vor fi actuale mulți ani, poate chiar decenii.
Este la fel de evident că dreptul internațional protejează tot mai puțin pacea, securitatea și aspirațiile democratice ale unor țări precum Republica Moldova. Iar dacă dreptul internațional nu oferă o protecție suficientă, trebuie să compensăm aceste lipsuri printr-o integrare mult mai profundă în spațiul european, în toate domeniile — politic, economic, valoric, dar și militar.
Stanislav Secrieru : Securitate și apărare
Stanislav Secrieru, consilier al președintei Maia Sandu pentru securitate națională și apărare (din 2023). Imagine din timpul unei apariții în Parlament, în 15 decembrie 2023
La patru ani de la invazia la scară largă a Ucrainei, cea mai importantă schimbare pentru Republica Moldova este înțelegerea că pacea nu este garantată, iar libertatea trebuie apărată permanent.
Războiul Rusiei a demonstrat cât de aproape poate ajunge pericolul. Unul dintre obiectivele declarate ale Kremlinului a fost crearea unui coridor terestru până în Moldova — scenariu care ar fi pus sub semnul întrebării însăși existența statului nostru. Faptul că acest lucru nu s-a întâmplat se datorează rezistenței Ucrainei. Vecinii noștri ne apără, iar această realitate ne obligă să investim și noi în propria securitate.
Aceste acțiuni nu vor dispărea nici după un eventual armistițiu - ele fac parte dintr-o strategie pe termen lung a Kremlinului de a slăbi statul nostru.
Chiar și fără acest scenariu, cetățenii noștri au simțit războiul: rachete și drone rusești au încălcat repetat spațiul aerian al Moldovei, demonstrând că neutralitatea nu înseamnă protecție automată.
În paralel, Rusia a intensificat atacurile hibride — manipulare informațională, presiune energetică, destabilizare politică și atacuri cibernetice — încercând să slăbească statul din interior. Aceste acțiuni nu vor dispărea nici după un eventual armistițiu; ele fac parte dintr-o strategie pe termen lung a Kremlinului de a slăbi statul nostru.
De aceea, Moldova investește în reziliență: în apărare aeriană, instituții mai puternice, combaterea manipulării informaționale, securitate energetică și ordine publică. Pentru ca oamenii să fie în siguranță chiar și atunci când la graniță este război.
În același timp, consolidăm parteneriatele cu democrațiile europene și avansăm pe calea aderării la Uniunea Europeană, deoarece securitatea modernă înseamnă și apartenență la un spațiu de stabilitate și solidaritate.
Lecția acestor patru ani este clară: pacea și libertatea nu sunt un dat, trebuie păstrate și apărate. Republica Moldova alege să fie un stat pregătit, nu un stat vulnerabil.
Oazu Nantoi : Regiunea transnistreană
Oazu Nantoi, fost deputat al Blocului ACUM, în 2019 - 2021 și al Partidului Acțiune și Solidaritate, în perioada 2021 - 2025, membru al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Imagine din 6 martie 2024, din studioul Europei Libere Moldova
Agresiunea frontală a Rusiei a determinat Ucraina să închidă, la 28 februarie 2022, porțiunea transnistreană a frontierei moldo-ucrainene, conștientizând riscul legat de prezența militară ilegală a Rusiei în stânga Nistrului.
Totodată, marionetele de la Tiraspol au primit un mesaj dur din partea Kievului cu privire la consecințele posibilelor provocări realizate la comanda Rusiei, iar regimul din „rmn”, în condițiile rezistenței eroice a poporului ucrainean pe linia frontului, a devenit totalmente izolat de Rusia.
Regimul din „rmn” (...) a devenit totalmente izolat de Rusia.
Cristalizarea poziției Ucrainei în raport cu regimul de la Tiraspol a început după anexarea Crimeei și ocuparea de către Rusia a teritoriilor din regiunile Donețk și Lugansk.
Clasa politică din Ucraina a conștientizat că regimul lui Putin, sub pretextul „soluționării conflictului”, dorea să impună „transnistrizarea” Ucrainei. Respectiv, Ucraina s-a opus categoric acestui scenariu și a refuzat să figureze în calitate de ”mediator” alături de Rusia în așa numitul format „5+2”.
În prezent, Ucraina este un partener credibil al Republicii Moldova și prin aceasta contribuie atât la stabilitatea în regiune, precum și oferă Chișinăului posibilitatea de a fi mai ferm în raport cu regimul din „rmn”.
În plus, perspectiva aderării la UE a ambelor state ne oferă posibilități noi pentru soluționarea pașnică și definitivă a conflictului.
Dumitru Alaiba : Economie
Dumitru Alaiba, fost vicepremier și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării în perioada noiembrie 2022 - martie 2025. Imagine în timpul unei vizite în redacția Europei Libere, din Chișinău, pe 8 decembrie 2023
Războiul a expus vulnerabilitățile economiei noastre, declanșând cea mai grea criză economică din ultimele decenii. Inflație, investitori speriați, lanțuri logistice rupte, exporturi blocate, secete devastatoare, șantaj energetic. Acestea s-au pliat perfect pe blocajele structurale ale economiei.
Nu am gestionat doar crize, împărțind compensații. A trebuit să regândim modelul economic, să încurajăm investițiile, să eliberăm economia, să accelerăm parcursul ireversibil de integrare în piața UE.
Problema centrală a economiei noastre este lipsa de capital. Programul 373, cota zero la impozitul pe venit, bursa de valori, ajutorul de stat și alte măsuri au avut obiectivul să ofere companiilor resurse pentru investiții și dezvoltare. Azi, investițiile private cresc opt trimestre la rând - record istoric!
Azi în Moldova e mai ușor să faci afaceri decât a fost vreodată.
Reglementările inutile încetinesc economia și alimentează corupția. Am tăiat nemilos în birocrație. Azi în Moldova e mai ușor să faci afaceri decât a fost vreodată.
Aveam 30% din serviciile publice digitalizate. Suntem lider regional, construim un stat 100% digital.
Am valorificat sectoare reziliente la crize (precum IT) ca să protejăm fragila creștere și am resuscitat sectoare în cădere liberă (industria a revenit pe plus).
Eram șantajabili de Gazprom. Suntem liberi.
Reformele și politica externă au avut scopul comun să reorientăm rapid produsele noastre spre UE. Avem o deschidere fără precedent.
Planul de creștere economică este cea mai amplă viziune de competitivitate economică, cu obiectiv clar - să dublăm economia în 10 ani.
În economie nu există minuni sau scurtături. Am lansat reforme sănătoase care fac posibilă creșterea din 2025. Iar dacă le menținem, vom accelera dezvoltarea și vom întări o economie rezilientă, bazată pe investiții.
Ian Feldam : Societate și relații interumane
Ian Feldman, președintele Consiliului pentru Egalitate. Conduce acest consiliu din 2015. Imagine din studioul Europei Libere Moldova, din 27 decembrie 2021
Cred că schimbări există, și uneori controversate. Am demonstrat că putem fi empatici și să ajutăm vecinii fugiți de război, putem comunica cu ei și în rusă și în ucraineană, inclusiv la nivel de stat. Însă, cu minoritățile autohtone comunicarea a devenit pe alocuri mai complicată și mai anevoioasă.
Discriminarea pe criteriul de limbă în diferite sferele vieții se menține stabil și vizează nu doar alolingvii locali, dar și pe cei din Ucraina.
În alegerile din ultimii doi anii discursul xenofob, instigator la discriminare față de minoritățile etno-lingvistice a fost folosit la scara largă. În aceste discursuri au fost vizați și refugiații din Ucraina.
Discriminarea pe criteriul de limbă în diferite sferele vieții se menține stabil și vizează nu doar alolingvii locali, dar și pe cei din Ucraina. Deși, tehnologiile informaționale moderne fac traducerea documentelor mai simplă și mai ieftină ca niciodată, foarte des problema stă în dorința de a schimba ceva.
Nu cred că vreo schimbare, fie ea pozitivă sau negativă, este ireversibilă. Avem nevoie de efort ca să menținem ceea ce deja facem bine și ca să schimbăm ceea ce nu merge. Avem nevoie de dorința de a asculta vocile minorităților și voința de a schimba ceva, de a îmbunătăți situația.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te