Pașapoartele lui Putin - o cale spre „transnistrizarea” Donbasului

Cum a funcționat în Republica Moldova procedura simplificată a Rusiei de acordare a cetățeniei sale, după prăbușirea URSS? Întrebarea a fost adusă în actualitate de scandalul cauzat de decizia președintelui rus Vladimir Putin să simplifice procedura pentru locuitorii din regiunile estice ale Ucrainei aflate sub controlul rebelilor pro-ruși. După cum aflăm din relatarea corespondentei noastre, în cazul R. Moldova acordarea cetățeniei ruse n-a stârnit critici sau condamnări așa de mari.

Decretul lui Putin - calea spre „transnistrizarea” Donbasului

N-ar fi singura diferenţă, iar una mai substanţială e că proceduri simplificate ale Rusiei de acordare a cetăţeniei sale locuitorilor R. Moldova au existat fie imediat după destrămarea URSS şi acestea au vizat în egală măsură malul stâng sau drept al Nistrului, fie deja după încheierea fazei fierbinţi a conflictului de pe Nistru.

În acest din urmă caz, procedura simplificată a fost dedicată în mod exclusiv rezidenţilor malului stâng, adică ai regiunii transnistrene. Aşa încât date cu care operează la ora actuală Congresul comunităţilor ruse - singura organizaţie din R. Moldova ce nu se fereşte să facă publice astfel de informaţii - arată că în R. Moldova ar fi vreo 270 de mii de posesori ai paşapoartelor ruse.

Majoritatea lor - sau în jur de 200 de mii ar fi locuitori ai regiunii estice - şi ei şi-ar fi obţinut cetăţenia rusească conform procedurilor simplificate în cei aproape 30 de ani de la încheierea conflictului. Locuitori de pe malul drept al Nistrului - posesori ai cetăţeniei ruse - ar fi în jur de 60-70 de mii, mai arată datele Congresului.

Tiraspolul, însă, operează cu cifre mai mari - numărul de cetăţeni ruşi fiind estimat acolo la vreo 300 de mii, fiind vorba doar de locuitori ai regiunii, fără includerea celor de pe malul drept al Nistrului.

Că Rusia şi-ar dori că aceşti cetăţeni să devină mai mulţi ar arăta, aşa cum afirmă analistul de la Chişinău, Rosian Vasiloi, măcar şi simplul fapt al deschiderii, la începutul anului în curs şi cu acceptul autorităţilor ruse, a unei reprezentanţe diplomatice transnistrene la Moscova, numită Fundaţia Transnistria, spre protestul vocal al autorităţilor de la Chişinău.

Cât priveşte decretul actual al preşedintelui rus Vladimir Putin vizând simplificarea procedurilor de oferire a cetăţeniei ruse pentru locuitorii regiunilor Donețk şi Luhansk, regiuni disputate în conflictul militar din estul Ucrainei, acesta ar arăta, după părerea expertului:

„Că Putin nu se va opri la cetăţenie. Scenariul Novorossia nu este lăsat pe undeva prin sertare, ci este activ şi se implementează, prin alte mijloace decât am crezut la început şi poate într-o formă mai lentă, dar se implementează.”

Artiom Filipenko, expert ucrainean care a analizat în mai multe studii, în oglindă, strategiile ruseşti aplicate în cele două conflicte, spune că decretul actual al lui Putin ar avea în general două mize, iar una din ele ar viza R. Moldova şi regiunea sa separatistă:

„În primul rând, acesta este un test pentru noul preşedinte ucrainean Volodimir Zelenski, care a neglijat în campania electorală problema agresiunii ruse şi, iată, dl. Putin îi aminteşte că războiul hibrid există, ca să vadă cum va reacţiona. În cel de-al doilea rând, paşaportizarea celor două regiuni e o cale spre îngheţarea conflictului, prin intermediul tacticii numită la noi „transnistrizare”, adică prin analogie cu Transnistria.

Artem Filipenko

Singura diferenţă e că în Transnistria paşapoartele s-au oferit după încheierea conflictului, iar în Donbas acest lucru se întâmplă acum, concomitent cu faza militară - semn că se urmăreşte legitimarea prezenţei militare ruse în Donbas. Odată acest proces demarat, propaganda rusească va putea pretinde că e un război al Ucrainei împotriva cetăţenilor ruşi”, crede expertul ucrainean.

Ar putea, însă, Kremlinul merge mai departe cu simplificarea procedurile de oferire a cetăţeniei sale, de exemplu pentru cetăţenii moldoveni, inclusiv de pe malul drept al Nistrului? Iată cum răspunde la această întrebare Valeri Klimenko, preşedinte al Congresului comunităţilor ruse şi membru de onoare al partidului Şor, formaţiune ce a obţinut la recentele alegeri şapte locuri de parlamentari în legislativul de la Chişinău:

„Deocamdată R. Moldova nu este vizată, deşi o astfel de intenţie din câte cunosc a existat. Totul depinde de ce fel de guvernare va exista la Chişinău. Dacă se va crea o majoritate parlamentară ce va urma politica anterioară în raport cu Rusia, da, eu cred că preşedintele rus va semna un astfel de decret”, ne-a spus Valeri Klimenko.