Una dintre femeile imaginile căreia au fost publicate pe chatul „Car Vertical” și despre care Europa Liberă a scris la începutul lui septembrie a fost traumatizată a doua oară, ajungând fără voia ei pe un chat asemănător de pe Telegram. O altă femeie care a vorbit atunci Europei Libere susține că a fost hărțuită de un polițist când a mers să depună plângere la Poliție.
Irina, o antrenoare de fitness în vârstă de 33 de ani, a aflat la mijlocul lunii noiembrie că imaginile video în care apare în ipostaze intime cu soțul ei au fost publicate din nou.
„Oare când o să se termine nebunia asta?”, se întreabă femeia, menționând că s-a simțit oribil când o vecină i-a zis că a văzut-o acolo. „Au salvat video-urile și le înmulțesc prin tot internetul. Acum, mulți băieți fac așa grupuri, inspirați de ceea ce s-a întâmplat”, presupune Irina.
Totuși, nu a depus plângere la Poliție nici prima dată și nici acum nu vrea să o facă, întrucât, spune ea, nu are încredere în organele de drept.
Chatul pe care au apărut imaginile cu Irina se numește „Independentele Maldovei” (am păstrat ortografia, n.r.) și a fost creat pe 8 septembrie, exact în perioada când presa moldoveană anunța că au fost înregistrate 15 plângeri ale victimelor chatului „Car Vertical”, iar cei care au distribuit imaginile intime sunt căutați de Poliție.
Cum funcționează noul chat
Chatul în care au fost republicate imaginile Irinei numără acum aproape 1.500 de membri. Acesta conține postări cu linkuri active spre profilurile din rețelele de socializare și capturi de ecran cu numele femeilor. Nu lipsesc nici comentarii în care le sunt analizate părțile corpului.
Print screenuri din grupul de Telegram „Independentele Maldovei”
Chatul public duce, de fapt, spre un altul privat, în care sunt publicate imaginile intime. În una dintre postări se spune că chatul ar deține peste 100 de video-uri și aproape 1.000 de fotografii. Ca și în cazul grupului precedent, „Car Vertical”, ca să aderi la grupul privat și să vezi conținutul intim, trebuie să plătești 200 de lei sau să oferi alte imagini. Ca administratorul să șteargă o postare din grupul privat, taxa e deja 50 de euro.
De asemenea, una dintre postări anunță că persoanele care promovează chatul ar putea primi 500 de lei pentru 20.000 de vizualizări pe TikTok. Ceea ce este diferit față de „Car Vertical” este că s-ar oferi 100 de euro persoanei care găsește content explicit cu o anumită fată/femeie.
A simțit că nu este luată în serios la Poliție
Anna Bulala, una din victimele grupului de pe Telegram în care s-au distribuit imagini intime cu scop denigrator și comercial
Anna Bulala, de 28 de ani, a mers să depună o plângere la Poliție în septembrie, într-un municipiu din țară, după ce imaginile intime pe care le-a expediat unui site specializat au fost furate și distribuite în chatul „Car Vertical”. Femeia povestește că unul dintre polițiști ar fi întrebat-o, în timp ce scria plângerea, „cât costă o poză cu ea, că ar cumpăra câteva”, a povestit Anna pe rețelele de socializare.
Potrivit ei, polițistul ar fi îndemnat-o să nu mai posteze imagini intime, ca să nu i se mai întâmple asemenea lucruri. „Dacă nici într-o secție de poliție nu te poți simți în siguranță, atunci unde? Ești tratată neserios și practic hărțuită”, spune Anna.
Tânăra spune că a fost ulterior contactată de organele de drept de la Chișinău, care s-au autosesizat. În rezultat, ea a fost audiată în două cauze: una care se referă la chatul „Car Vertical” și a doua, legată de polițistul care ar fi hărțuit-o când a scris plângerea. Deocamdată, nu există finalitate în niciunul din aceste cazuri.
Dacă ai nevoie de ajutor, poți apela, gratuit, la telefonul de încredere pentru femei și fete al centrul internațional „La Strada”: 0 8008 8008
Activitatea din chatul „Car Vertical” a ajuns încă în luna martie în vizorul polițiștilor, fiind pornită urmărirea penală pentru răspândirea informației cu caracter sexual. Odată ce subiectul a ajuns pe agenda discuțiilor publice, la finalul verii, polițiștii au deschis și un dosar penal pentru șantaj. Până în prezent, au fost audiați peste 25 de martori și au fost stabiliți doi autori, iar „învinuitul de bază” se află peste hotarele țării, potrivit șefului adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Bejan.
Alexandru Bejan, șef-adjunct al Inspectoratului General al Poliției, responsabil de segmentul securitate și ordine publică
Bejan îndeamnă fetele și femeile care au avut de suferit în urma distribuirii imaginilor intime fără consimțământul lor să scrie plângeri online, deoarece astfel cazul va ajunge mai repede la subdiviziunea responsabilă – Inspectoratul național de investigații.
„Atâta timp cât acești indivizi vor ști că femeile nu se adresează la Poliție, că sunt speriate, ei se vor simți încurajați să comită în continuare astfel de infracțiuni”, a declarat Bejan la Conferința internațională pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, organizată la Chișinău de Coaliția națională „Viață fără Violență”.
Peste 50 de infracțiuni înregistrate și o singură condamnare
Posibilitatea de a sancționa persoanele care răspândesc, inclusiv online, informații cu caracter sexual, care includ imagini și înregistrări video, a fost introdusă în Codul Penal în anul 2020. Acestea riscă amenzi, care variază între 27.500 de lei și 42.500 de lei, sau până la 2 ani de închisoare. Primele infracțiuni de acest tip au fost înregistrate abia în 2023.
Potrivit Poliției, din 18 cauze privind răspândirea informației cu caracter sexual înregistrate anul trecut, au fost trimise în judecată șapte și nu s-a dat, deocamdată, nicio decizie. În 2024, până în luna septembrie, au fost deschise deja 33 de dosare penale, nouă au fost trimise în judecată și a fost pronunțată o sentință.
În total, din cele 51 de cazuri de distribuire a imaginilor intime înregistrate până acum, au fost trimise în judecată 16, adică în jur de 30 la sută. Pe banca acuzaților au ajuns opt persoane și a fost pronunțată sentința de condamnare într-un singur caz. Cinci cauze au fost încetate, trei au fost clasate. Restul se investighează.
Șeful adjunct al Inspectoratului General de Poliție, Alexandru Bejan, a explicat că această infracțiune este „nouă” atât pentru Republica Moldova, cât și pentru specialiștii care o cercetează.
Procesul de investigare a infracțiunilor de violență digitală este, potrivit lui, „complex și migălos”, pentru că presupune interpelări la companiile care dețin rețelele de socializare, care stochează informațiile, care dețin domeniile web și care se află, cel mai des, peste hotarele R. Moldovei. Informațiile oferite devin probe în cauzele penale, însă, de multe ori, companiile întârzie sau se eschivează de la răspunsuri, susține Alexandru Bejan.
De exemplu, în septembrie 2024, Poliția spunea că administratorii aplicației de mesagerie Telegram nu colaborează cu instituția. Discuția despre infracțiunile care se produc pe Telegram a ajuns în spațiul public odată cu arestarea lui Pavel Durov, fondatorul și CEO-ul companiei. Aplicația era preferată de unii utilizatori tocmai pentru promisiunea de a nu difuza informații către organele de drept.
Durov are calitatea de inculpat în 12 infracțiuni privind crima organizată pe rețelele de socializare, fiind acuzat, inclusiv, de „complicitate la difuzarea unor imagini de natură pornografică cu minori” și de „complicitate la traficul de droguri”. Ulterior, acesta a declarat că Telegram va dezvălui autorităților telefoanele și adresele IP ale utilizatorilor, la cererea acestora.
Citește și: Pavel Durov: Telegram va dezvălui adresele IP la solicitarea autorităților
Ofițerii care documentează violența digitală întâmpină și alte dificultăți. Una se referă la „percheziția online”. Bejan spune că, deocamdată, nu există o claritate privind această procedură, întrucât, atunci când se face, polițiștii pot fi duși în eroare prin diverse metode.
În schimb, Poliția poate să urmărească tranzacțiile financiare din aceste infracțiuni și să identifice persoanele implicate.
„E foarte important ca victimele să nu fie retraumatizate”
„Nu ne putem aștepta ca o cauză penală să dureze o lună”, recunoaște Daniela Josanu, coordonatoarea serviciului de asistență a victimelor violenței în familie, de la Centrul de Drept al Femeilor, care are în experiența cazuri documentate și timp de 5 ani.
În același timp, specialista spune că protocoalele de investigație a infracțiunilor de violență digitală necesită o îmbunătățire „colosală”, iar cei care lucrează cu aceste cazuri trebuie să fie instruiți ca să răspundă mai eficient și mai rapid la solicitările victimelor.
Daniela Josanu (prima din dreapta), coordonatoarea serviciului de asistență pentru victimele violenței în familie de la Centrul de Drept al Femeilor, la Conferința internațională pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor.
Josanu susține că este foarte important ca în acest proces lung de documentare victima să nu fie retraumatizată.
„Ne dorim ca procesul să treacă în așa fel încât victima să nu-l simtă. Adică să fie blocat contentul, să meargă la psiholog, să nu fie audiată de zeci de ori la Poliție, la Procuratură, în instanța de judecată. Asta cel mai tare doare”, accentuează specialista de la Centrul de Drept al Femeilor.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te