Sectorul IT moldovean a devenit o sursă tot mai vizibilă de creștere economică, iar în perioada pandemiei a avut și „cel mai accelerat ritm de creștere” dintre toate sectoarele, conform Ministerului Economiei. Cât de semnificativă este totuși creșterea și ce produce de fapt sectorul IT moldovean?
Your browser doesn’t support HTML5
Perioada de pandemie, favorabilă industriei IT
Peste 5 miliarde de lei venituri în anul pandemic 2020, mai mult de jumătate de miliard contribuţii la bugetul de stat, peste 2.000 de locuri noi de muncă şi salarii mai consistente, astfel s-ar rezuma anul 2020 pentru industria IT din R. Moldova.
Este un sector foarte dinamic, în permanentă dezvoltare, atractiv din perspectiva salariilor oferite, spune administratoarea Moldova IT Park, Natalia Donţu. La finele anului 2020 salariul mediu lunar achitat de rezidenţii acestui parc era de 28 de mii de lei, de trei ori mai mare decât salariul mediu pe economie.
### Vezi și... ### Viorel Gîrbu: „Modelul european este model de dezvoltare a societății pentru R. Moldova”Pandemia a însemnat iniţial pentru acest domeniu suspendarea multor contracte cu companii grav afectate de restricţii, dar până la urmă situaţia s-a dovedit a fi favorabilă, afirmă Natalia Donţu.
„Această criza a generat, de fapt, o oportunitate imensă pentru companiile din sectorul IT, pentru că digitalizarea a venit în topul agendei companiilor din alte sectoare, dar şi guvernelor şi instituţiilor publice în general, fapt care le-a permis să înregistreze acele rezultate fantastice. Spre exemplu, am avut 172 de companii noi care au venit în parc”.
Circa 80 la sută din produsele şi serviciile companiilor IT sunt exportate, în special în Statele Unite sau în ţări europene. Ce produce acest sector? Softuri pentru sectoarele financiar-bancar, telecomunicaţii sau insituţii guvernamenate, precum şi pentru jocuri, dar şi servicii pentru industriile creative, de tipul efecte speciale pentru animaţii, design specializat şi altele, oferă detalii Natalia Donţu.
Dezvoltarea domeniului este stimulată de stat, întreprinderile IT activează mult mai simplu, într-un regim fiscal mai avantajos, cu un impozit unic de 7% din vânzări, aminteşte managera.
Vânzările lor reprezintă peste 2%, poate chiar 2,5% din totalul PIB al R. Moldova
De fapt, tehnologiile informaţiunale în multe ţări din lume sunt stimulate de autorităţi, afirmă economistul de la Centru analitic Expert-Grup, Sergiu Gaibu. Este un domeniu care are o cerere constantă pe piaţa internaţională. Spre deosebire de alte sectoare, remarcă expertul, IT generează prin definiție valoare adăugată, în comparaţie, de exemplu, cu textilele, sector considerat strategic, dar unde angajaţii deseori sunt condamnaţi din cauza activării în regimul lohn să aibă venituri reduse. În regimul lohn forţa de muncă este necalificată sau prost calificată, prost plătită, iar întreprinderile locale doar execută comenzi ale unor parteneri străini.
„Doar parcul IT, dar într-adevăr în parcul IT s-au înregistrat foarte multe organizaţii, deja vânzările lor reprezintă peste 2%, poate chiar 2,5% din totalul Produsului Intern Brut al R. Moldova, deci deja reprezintă o cotă importantă. Sunt sigur că există şi companii care nu sunt în acest regim, deci contribuţia totală ar fi mai mare. Dar aici trebuie de menţionat, probabil, mai curând din punct de vedere al perspectivelor, fiindcă sunt câteva sectoare care sunt în creştere continuă, şi anume domeniul IT este nucleul cererii internaţionale şi dacă Moldova reuşeşte să se plieze pe această cerere, atunci ea va avea o creştere semnificativ mai bună decât la momentul actual”.
### Vezi și... ### Afacerile, între succes și faliment pe vreme de crizăPrintre piedicile ce stau în calea avântului de creştere al IT, enumerate de economistul Sergiu Gaibu, sunt condiţiile sociale sau asistenţa socială insuficientă din ţară ce-i determină pe mulţi specialişti să emigreze. Asta în ciuda faptului că salariile ar fi comparabile cu lefurile din alte state. De asemenea, lipsa de cadre bine pregătite ar fi o altă limitare. Sergiu Gaibu consideră că guvernanţii ar trebui să revadă politicile educaţionale şi să se focuseze pe creşterea viitorilor specialişti, în caz contrar această oportunitate va rămâne numai în planurile de afaceri și în promisiunile electorale repetate o dată la patru ani.