De fiecare dată când sondajele prezintă opțiunile de vot în forma unei turte de pizza din care nehotărâții rup un bucătoi de circa 40 de procente, gândul mă duce la oamenii care ar vrea și ei să voteze, dar secțiile de votare nu sunt acomodate la nevoile lor speciale.
Your browser doesn’t support HTML5
Ludmila Iachim este directoarea executivă a Asociației „Motivație” din R. Moldova. De la 13 ani se deplasează cu ajutorul unui scaun cu rotile. Tocmai din acest motiv și-a dedicat timpul îmbunătățirii calității vieții persoanelor cu nevoi speciale. Anul trecut, organizația pe care o reprezintă a monitorizat secțiile de votare din țară, iar concluzia a fost descurajantă: din aproape 600 de secții, doar patru, da (!), patru, erau accesibile pentru persoanele în scaun rulant, iar 184 parțial accesibile. Ludmila Iachim spune că persoanele cu nevoi speciale care vor să voteze sunt pe cont propriu și trebuie de sine stătător să-și bată capul cum să facă uz de acest drept:
Punctul unde este secția de votare, unde stau eu cu reședința, are peste 15 trepte...
„Pot să vă zic din propria experiență. Punctul unde este secția de votare, unde stau eu cu reședința, are peste 15 trepte. Ce am făcut eu? Am sunat la responsabila de secția de votare și i-am zis că am nevoie de certificatul ce îmi permite să votez unde doresc eu. Este un liceu la Ciocana și voi merge acolo, pentru că știu că este rampă. Faptul că în majoritatea cazurilor se oferă urnă la domiciliu, asta este o opțiune, nu o obligativitate pentru persoana cu dizabilități. De obicei, majoritatea cheamă reprezentanții CEC cu acea urnă mobilă și votează de la domiciliu. Dar este bine să vorbim despre aceste probleme, să vedem ce soluții sunt, și autoritățile totuși trebuie să întreprindă măsuri”.
Cu doar trei zile înaintea scrutinului prezidențial, reprezentanții alegătorilor cu necesități speciale susțin că majoritatea pretendenților electorali i-au neglijat. Asociația Nevăzătorilor din Republica Moldova întrunește aproape nouă mii de membri. Directorul adjunct al organizației, Sergiu Oprea, spune că doar unul din cei opt candidați la funcția de președinte a acceptat, contra unei sume modeste, să tipărească în limbajul tactil programul său electoral.
Your browser doesn’t support HTML5
„În general, noi încercăm să abordăm concurenții electorali ca să ne ofere posibilitatea să le printăm programele în limbajul Braille sau în alt format accesibil, inclusiv în format audio. Din păcate, anul acesta am printat o singură platformă electorală. Noi am dorit să facem aceste servicii contra plată. Suma a fost simbolică, dar nu s-au arătat atât de interesați. Noi, în prima etapă, ne confruntăm cu problema informațională. În a doua etapă, e vorba de accesibilitatea în secțiile de votare. Iată aici avem probleme. Mulți slab văzători au nevoie de mijloace ajutătoare tehnice, lupe. Guvernul, din păcate, nu poate dota fiecare secție de votare cu asemenea dispozitive pentru că sunt scumpe.”
Sergiu Oprea spune că reprezentanții Comisiei Electorale Centrale ridică din umeri de fiecare dată când sunt întrebați despre accesul persoanelor cu nevoi speciale sau votul persoanelor nevăzătoare. Lipsa banilor și a specialiștilor sunt problemele invocate de autorități.
Nici concurenții electorali ne se arată foarte grijulii față de oamenii cu nevoi speciale cărora ar trebui să le aducă la cunoștință platformele electorale. Prin urmare, este puțin probabil, spun ei, că după ce vor obține funcțiile jinduite, vor mai apleca urechea la problemele si nevoile acestor oameni.