Economiştii de la Centrul analitic Expert-grup recomandă autorităților să se abţină de la creșterea cheltuielilor publice cu caracter electoral, ţinând cont de mai mulţi factori, printre care incertitudinea privind finanţarea din exterior, încetinirea creşterii economice din regiune, rata mai lentă de acumulare a veniturilor la buget. În plus, seceta din toamna trecută şi lipsa de precipitații la început de an ar putea afecta agricultura şi industria prelucrătoare. O altă provocare pentru ţară o reprezintă migraţia forţei de muncă active, pentru care autoritățile deocamdată nu au soluţii.
Your browser doesn’t support HTML5
Perspective economice sumbre în 2020
Guvernarea promite că în 2020 va transforma Republica Moldova într-un şantier, punând accent pe reconstrucţia reţelei de drumuri. Drept sursă de venituri care să acopere aceste cheltuieli decidenţii politici au anunţat posibile împrumuturi din exterior. Deocamdată nu este clară soarta ajutoarelor externe pe care contează autorităţile. Între timp experții constată o răcire a relaţiilor cu tradiționalii parteneri externi din vest, iar în primăvară se încheie programul de colaborare cu FMI, notează directorul executiv al Centrului Expert-Grup, Adrian Lupuşor.
Prin urmare ar fi de aşteptat ca autorităţile să avanseze măsuri alternative pentru a face față deficitului bugetar planificat, dublu faţă de anul trecut. Adrian Lupuşor spune că, ţinând cont de contextul electoral, este important ca societatea civilă să vegheze ca decidenţii politici să nu impună decizii în condiţii netransparente ignorând opinia publică.
„Vorbim în primul rând de riscul existenţei unor aranjamente clientelare în context electoral, fie e vorba de cheltuieli capitale ineficiente cu tentă electorală şi cu dividende economice limitate, fie e vorba de emiterea de euroobligaţiuni în grabă, fără consens naţional, prin brokeri cu reputaţie dubioasă, în mod netransparent, fie e vorba de privatizări netransparente făcute în grabă care iarăși ar putea servi unor interese clientelare”.
O bombă pusă sub sistemul economic şi aşa fragil...
Un alt potențial risc rezultă din propunerea formulată de şeful statului Igor Dodon de a utiliza rezerve valutare în scopuri investiționale. Dacă ar ajunge să fie pusă în aplicare, această pretinsă soluție ar fi o bombă pusă sub sistemul economic şi aşa fragil, este de părere economistul Alexandru Fală.
„Rezervele valutare sunt, de fapt, un fond de economii în care noi plasăm banii pentru a-i utiliza în situații dificile pentru ţară. Acest mecanism ar crea iniţial o puternică apreciere a leului, însă concomitent va determina şi o inflaţie foarte mare, deoarece va creşte masa monetară, ulterior creșterea veniturilor populaţiei, a firmelor se va transpune într-o creştere puternică a importului care va duce la deprecierea leului şi iarăşi va stimula inflaţia şi noi vom avea o volatilitate puternică a pieţei valutare, ceea ce va determina şi scăderea nivelul de trai”
### Vezi și... ### Igor Boțan: „Societatea vrea semnale foarte clare că guvernarea are intenția să curețe sistemul judecătoresc”
Experții au enumerat mai multe provocări ce vor pune la încercare capacitățile manageriale ale guvernării, între care sunt încetinirea creşterii economice, orientarea exporturilor preponderent în câteva ţări, un domeniu agricol vulnerabil la şocurile climaterice şi toate acestea pe fundalul înrăutățirii situației demografice, migraţiei şi îmbătrânirii populației.
Se impun o serie de intervenţii rapide ale statului...
Analiştii Expert-Grup spun că se impun o serie de intervenţii rapide ale statului, cum ar fi flexibilizarea educaţiei, care să vizeze şi doleanţele mediului de afaceri, sau finanțarea unor programe speciale destinate tinerilor, care să-i încurajeze să deschidă afaceri şi să rămână în ţară.
În ultimii ani se atestă o situaţia paradoxală pe piaţa muncii: pe de o parte, oamenii sunt în căutarea locurilor de muncă, iar cei din business spun că nu găsesc specialişti calificaţi.
Anna Gherganova
De vină ar fi fenomenul migraţiei care a produs mutaţii, afirmă Anna Gherganova, şefa direcţiei politici ocupaţionale şi de reglementare a migraţiei de la Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.
„Noi observăm în ultimul timp foarte multe persoane din rândul celor inactivi care au revenit de peste hotare şi pur şi simplu nu doresc să muncească pe piaţa muncii din Republica Moldova. Pentru prima dată avem numărul locurilor de muncă vacante înregistrate la ANOFM [Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă] mai mare decât numărul şomerilor înregistrați. Această tendinţă vorbeşte despre faptul că piaţa forţei de muncă din Republica Moldova nu este atractivă pentru populaţia active şi ei preferă pur şi simplu să stea să caute oportunităţi temporare de angajare peste hotare”.
Rezumând, directorul executiv al Centrului Expert-Grup, Adrian Lupuşor, a spus că economia se îndreaptă spre o zonă de beznă, iar demnitarii care şi-au asumat guvernarea sunt obligați să aplice schimbări structurale ca sa facă față acestui test de capacitate.