Linkuri accesibilitate

Igor Boțan: „În Găgăuzia nivelul de viață de ceva timp e mult mai înalt decât în Transnistria”


Igor Boțan în biroul Europei Libere de la Chișinău

Despre relația dintre președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, cu autonomia Gagauz YERI și cu liderii ei, a stat de vorba Vasile Botnaru cu directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă, ADEPT, Igor Boțan.

Igor Boțan: „În Găgăuzia nivelul de viață de ceva timp e mult mai înalt decât în Transnistria.”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:19 0:00
Link direct

Igor Boțan: „Găgăuzii vor să se precizeze în legislația Republicii Moldova anumite lucruri. Ei invocă exemplele foarte bine cunoscute din insulele Âland din Finlanda, Tirolul de Sud din Italia și alte regiuni din Marea Britanie, cum ar Wessexul, Scoția și vor ca statutul autonomiei găgăuze să fie la fel ca statutele acestor regiuni din țările Uniunii Europene.”

Europa Liberă: La modul practic, ce ar însemna asta – o bucățică de frontieră, un fisc separat, impozite locale pentru bugetul local?

Igor Boțan: „Ca să înțelegem, e suficient să citim programele electorale ale liderilor din Găgăuzia. De exemplu, al fostului bașcan Mihai Formuzal, care cerea exact lucrurile la care v-ați referit Dvs.”

Europa Liberă: Care voia partid național și nu i-a reușit.

Igor Boțan: „Partidul Regiunilor nu i-a reușit, pentru că a dorit să copie exemplul Partidului Regiunilor din Ucraina.”

Europa Liberă: Al lui Ianukovici?

Irina Vlah este mult mai realistă și are o agendă pozitivă...

Igor Boțan: „Era al lui Ianukovici. Este adevărat că dna Irina Vlah este mult mai realistă și are o agendă pozitivă, dorește dezvoltarea autonomiei găgăuze în cadrul Republicii Moldova. Dar este important să înțelegem de ce apar aceste probleme pe agenda politică din Republica Moldova. Vorba este că la 2 februarie 2014 a avut loc referendumul privind așa-zisa independență amânată a Găgăuziei și al doilea referendum s-a referit la integrarea Republicii Moldova nu în Uniunea Europeană sau nu afilierea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, ci cu Federația Rusă. Acea idee a fost susținută pe atunci de către dl Igor Dodon, membru al parlamentului...”

Europa Liberă: Susținută sau chiar încurajată?

Igor Boțan: „Susținută și încurajată, este adevărat. D-lui a participat la mitingurile electorale, deși autoritățile din Republica Moldova au declarat acel referendum în afara legii, pentru că a fost finanțat din surse private, nici măcar nu din sursele bugetare ale Găgăuziei și acel referendum ieșea în afara competențelor autorităților găgăuze.”


Europa Liberă: Deci, sub aspect politic, Republica Moldova vâslește spre Uniunea Europeană, având Acordul de Asociere, în timp ce autonomia găgăuză vâslește îndărăt?

Igor Boțan: „Putem spune așa, dacă vorbim metaforic. Este foarte important că, așa cum spuneam, dl Igor Dodon s-a implicat în acel referendum, fiind deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Comuniștilor, după ce se despărțise de acest partid. Și prin acest suport pe care l-a oferit autonomiei găgăuze, dl Igor Dodon intenționa ca în toamna anului 2014 la alegerile parlamentare ordinare să obțină suportul concetățenilor noștri găgăuzi, aproximativ 4%. Și acest procentaj l-ar fi ajutat, după calculele domniei sale, să treacă pragul electoral. Pe atunci încă nu era problema în Ucraina legată de așa-zisa independență a Crimeii și Igor Dodon încă nu intrase în jocurile cercurilor de la Kremlin, lucru care s-a întâmplat o jumătate de an mai târziu.”


Europa Liberă: Mulți găgăuzi tocmai se indignează că sunt tratați ca un fel de carne de tun în campaniile politice, în timp ce dezvoltarea economică, cea promisă, cel puțin egală cu cea din alte regiuni, rămâne în sertare.

Igor Boțan: „Acest lucru nu este adevărat. Eu am participat la un forum în Găgăuzia în luna noiembrie și i-am întrebat pe participanți, cei din Găgăuzia, oameni activi, activiști, unde nivelul de viață este mai înalt – în Transnistria sau în Găgăuzia? Răspunsul a fost unanim: în Găgăuzia nivelul de viață de ceva timp e mult mai înalt decât în Transnistria.

Acum se întreprind eforturi pentru ca limba găgăuză să-și recapete locul în viața socială în Găgăuzia

Și nu trebuie să uităm că oricum Găgăuzia rămâne o zonă agrară a Republicii Moldova, iar Transnistria a fost întotdeauna o zonă industrializată. Deci, iată că în cadrul Republicii Moldova autoritățile găgăuze și concetățenii noștri de acolo au avut de beneficiat de acest statut special.”

Europa Liberă: Ei cheltuiesc bine mersi și bani veniți de la Uniunea Europeană. Chiar dacă sunt împotriva orientării europene a Republicii Moldova, beneficiază de o sumedenie de fonduri care vin pentru Republica Moldova din Occident.

Igor Boțan: „Uniunea Europeană spune foarte clar: „Noi vrem ca cetățenii Republicii Moldova să beneficieze de pe urma suportului Uniunii Europene, fără să le cerem să-și schimbe preferințele. Pur și simplu, există Republica Moldova, care este asociată cu Uniunea Europeană și toți cetățenii Republicii Moldova trebuie să beneficieze.”

Europa Liberă: Dl Dodon și-a anunțat o vizită în Găgăuzia în calitate de președinte, deși unora li se pare că mai curând ar trebui să meargă președinta partidului și speakerul parlamentului, pentru că e vorba de amendamente la legislație. Ce poate să le ofere sau măcar să le promită Igor Dodon găgăuzilor?

Igor Boțan: „Dl Igor Dodon a promis multe și Partidul Socialiștilor, de asemenea, numai că dl Igor Dodon datorează o explicație concetățenilor noștri din Găgăuzia. În 2017 a refuzat să promulge două legi. Încă în 2015, ca urmare a referendumului pe care l-am invocat, s-a decis la nivel de conducere a Parlamentului și conducerii Adunării Populare să fie format un grup de lucru care a luat în considerare exemplele la care m-am referit – unități autonome din Finlanda, Italia de Nord, Marea Britanie - și s-a decis ca în legile pe care le-am menționat să fie făcute anumite amendamente care, din punctul meu de vedere, sunt superflue, dacă pot spune așa, dar liderii găgăuzilor au decis că acest lucru este important. Autonomia găgăuză este, potrivit Legii administrației publice locale, asimilată autorităților publice locale de nivelul doi. Găgăuzia ar vrea ca să fie specificat în legea respectivă că are un statut special, lucru care, cred cei din Găgăuzia, i-ar putea oferi autonomiei mai mult câmp de manevră atunci când se referă la chestii bugetare, la chestii vamale, lucruri pe care le-ați menționat Dvs.”

Europa Liberă: Ei revendică la modul practic reprezentarea în structurile statale. Nu este asta mai important decât pur și simplu niște mențiuni textuale?


Igor Boțan: „În primele legislaturi din Parlamentul Republicii Moldova, reprezentanții găgăuzilor erau în proporție de 8 la sută, deși reprezentanța lor în structura populației este de 4-5%. Actualmente, în două circumscripții nominale au câștigat reprezentanții Partidului Socialiștilor în Găgăuzia, sunt reprezentanți în parlament, dna Vlah este din oficiu membru al guvernului, dl Alexandru Stoianoglo este procuror general al Republicii Moldova și în structurile economice ale Republicii Moldova, la Moldova-Gaz avem reprezentanți din autonomia găgăuză. Ar fi păcat să se plângă compatrioții noștri găgăuzi că reprezentarea lor în structurile statale este cumva desconsiderată.”

Europa Liberă: Deci, putem spune că aceste controverse sunt în jurul unor formule juridice și nu al unor drepturi reale?

Igor Boțan: „Parțial, pentru că oricum, dacă dl președinte Dodon promulga aceste două legi, deputații s-ar fi adresat către Curtea Constituțională și ei au convingerea că Curtea Constituțională ar fi respins aceste legi, dar acest lucru nu s-a întâmplat, aceste legi au rămas în suspans și eu înțeleg că mâine dl Dodon pleacă la Comrat ca să discute cum să se procedeze în continuare în situația în care Partidul Socialiștilor are în parlament doar 36 de deputați, fiind necesar votul a 51. Democrații au fost cei care au organizat grupurile de lucru în 2015 și cei care au insistat ca să fie făcute modificările pe care liderii găgăuzi și președintele Dodon nu le-au acceptat în 2017.”

Preferințele găgăuzilor de a fi integrați în spațiul rusesc vin din istorie...

Europa Liberă: O întrebare mai generală: de ce după o luptă înverșunată pentru autonomie găgăuză ca o bază, o condiție pentru dezvoltarea spiritualității, limbii, culturii găgăuze, populația din această regiune continuă să fie mai curând vorbitoare de limbă rusă, asimilată spațiului slav și nu-și dezvoltă propria cultură, limbă, alfabet, literatură, teatru, cinema etc.?

Igor Boțan: „Răspunsul este dat chiar de intelectualii găgăuzi, care spun că această problemă nu se rezolvă din cauza inerției, iar preferințele găgăuzilor de a fi integrați în spațiul rusesc vin din istorie. Concetățenii noștri găgăuzi au acest sentiment de gratitudine față de Rusia, care i-a salvat de la genocid, după ce Basarabia deja devenise parte a Imperiului Rus. Și de aici vine și preferința lor pentru cultura rusă, pentru că ei consideră că, fiind cunoscători ai limbii ruse, au această oportunitate de a comunica la cel mai înalt nivel civilizațional, cum îl numesc ei, prin intermediul acestei limbi ruse.”

Europa Liberă: Există riscul ca limba găgăuză să se piardă?


Igor Boțan: „Nu cred că există acest risc. Se vede că acum se întreprind eforturi pentru ca limba găgăuză să-și recapete locul în viața socială în Găgăuzia.”

Europa Liberă: S-o cunoască tinerii...

Igor Boțan: „Da, s-o cunoască tinerii. Ne amintim că în 2015, atunci când Irina Vlah candida pentru primul mandat de guvernator, ea spunea că autoritățile din Republica Moldova sunt vinovate că nu alocă resurse pentru ca găgăuzii să însușească limba găgăuză, lucru care a sunat oarecum straniu, dar la cel de-al doilea mandat am observat cu toții că lucrurile s-au schimbat, că se găsesc aceste resurse. Am văzut că Maia Sandu, când era prim-ministru, a fost în Găgăuzia și a pledat pentru ca concetățenii noștri găgăuzi să aibă posibilitatea să studieze limba maternă și s-o folosească în administrație, în cultură, în dezvoltarea culturii, astfel încât găgăuzii să beneficieze pe deplin de pe urma acestei autonomii. Dacă ne referim și la aspectele politice, am avut alegeri locale în luna octombrie-noiembrie și trebuie să spunem că nivelul de activism politic în Găgăuzia a fost mult mai înalt decât media pe țară.

Nivelul de activism politic în Găgăuzia a fost mult mai înalt decât media pe țară...

Acolo au fost mult mai mulți candidați, de aproape două ori mai mulți candidați decât media pe țară, ceea ce demonstrează că găgăuzii se folosesc pe deplin de aceste drepturi politice, plus ceea ce am menționat. În sfârșit, compatrioții noștri găgăuzi recunosc că nivelul de viață în Găgăuzia este peste cel din Transnistria, care era o regiune industrializată. Deci, statutul special în cadrul Republicii Moldova a fost în beneficiul populației din Găgăuzia, iar noi, cetățenii Republicii Moldova, ne putem doar bucura că s-a găsit această oportunitate pentru a aplana conflictul care a izbucnit la începutul anilor ‘90 și există o formulă pentru autonomia găgăuză. Noi înțelegem ce vor cei din Găgăuzia, ca statutul Găgăuziei să fie echivalat cumva cu cel al autonomiilor din Uniunea Europeană, Finlanda, Tirolul de Sud din Italia, regiunile din Marea Britanie...”

Europa Liberă: Dar de la asta n-o să fie mai mulți bani în bugetul Republicii Moldova?

Igor Boțan: „Exact același lucru îl spun și deputații din Parlamentul Republicii Moldova, dar este acest prilej pentru discuții și, așa cum spuneam, există și promisiunile șefului statului, dlui Igor Dodon, care a fost printre susținătorii referendumului, care până la urmă a condus la formarea acelui grup de lucru din Parlamentul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Până la urmă e bine că Comratul nu se mai ține morțiș de Tiraspol, nu se consideră frați siamezi cu republica secesionistă?

Igor Boțan: „Vedem că lucrurile au progresat în Găgăuzia și avem acest prilej să ne bucurăm că Găgăuzia devine un fel de punct de atracție și pentru alții, dar, iarăși, ei folosesc foarte des metaforele, ei consideră că Republica Moldova este ca un șoim iubitor de libertate care are două aripi, care îi asigură independența. O aripă este Găgăuzia și o altă aripă este Transnistria. Iată, aripa găgăuză cumva este funcțională, iar aripa transnistreană este încă în stare de convalescență, iar aspectul dat ține de asigurarea independenței Republicii Moldova și frica pe care o invocă găgăuzii că Republica Moldova ar putea să-și piardă independența.”

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG