Linkuri accesibilitate

Mii de oameni în zeci de proiecte „au construit punți” peste Nistru în ultimii trei ani, cu susținerea UE


Din sumarul ediției:

Mii de oameni de pe cele două maluri ale Nistrului implicați în zeci de proiecte pe parcursul a trei ani – Fundația Est-Europeană totalizează proiectul finanțat de Uniunea Europeană „Construim punți, depășim bariere”. Proiectul a susținut domenii foarte apropiate oamenilor de rând și a inițiat chiar câteva afaceri sociale. Și cum vede perspectivele soluționării conflictul transnistrean noul președinte al Subcomitetului pentru conflicte înghețate din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, europarlamentarul lituanian Egidijus Vareikis.

Mii de oameni în zeci de proiecte „au construit punți” peste Nistru în ultimii trei ani, cu susținerea UE
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct


Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Misiunea OSCE din Republica Moldova a transmis guvernului de la Chişinău expertiza tehnică a podului peste Nistru între localitățile Gura Bâcului și Bâcioc. Raportul oferă o estimare a lucrărilor de reparație necesare pentru a permite circulația pe acest pod a tuturor tipurilor de camioane. În prezent, circulația pe pod este deschisă pentru vehicule cu greutatea de până la zece tone. Anterior s-a anunțat că aceste lucrări de reparație ar putea fi finanțate de donatorii occidentali. Podul a fost redeschis de Chișinău și Tiraspol pe 18 noiembrie 2017, după o perioadă de 25 de ani, amintește un comunicat al Misiunii OSCE. Podul este parte a unui coridor de transport internațional care leagă portul Odesa cu Republica Moldova și Uniunea Europeană. „Această expertiză tehnică oferă date de referință, în baza cărora pot fi desfășurate activitățile ulterioare de reconstruire a podului. Este prima, dar și cea importantă etapă a procesului de reconstruire”, a afirmat Șeful-adjunct al Misiunii OSCE în Moldova, Antti Karttunen.

Guvernul de coaliție condus de Maia Sandu a fost demis marți, 12 noiembrie, prin moțiunea de cenzură înaintată de Partidul Socialiștilor, parteneri în majoritatea parlamentară, cu sprijinul deputaților democrați. Într-un timp record, joi, a fost investit un nou cabinet condus de Ion Chicu, fost ministru de finanțe în guvernul PD, cu votul a 62 de deputați ai Partidului Socialiștilor și Partidului Democrat.

„Duma de stat a Rusiei planifică să examineze în viitorul apropiat un proiect de lege care face posibilă acordarea cetățeniei ruse fără ca solicitantul să renunțe la alte cetățenii pe care le deține”, a declarat la Tiraspol deputatul rus Bair Jamsuev, după o întrevedere cu șeful Sovietului suprem (a legislativului) regiunii separatiste transnistrene, Alexandr Korșunov. Deputatul a spus că de noua lege ar putea profita nu doar locuitorii regiunii transnistrene, dar și toți „conaționalii” ruși care locuiesc în străinătate.

11 ambulanțe noi, cu dotări moderne, au fost expuse joi în centrul Tiraspolului...

11 ambulanțe noi, cu dotări moderne, au fost expuse joi în centrul Tiraspolului. Administrația de la Tiraspol spune că le-a cumpărat din așa-numitul Fond al investițiilor capitale de pe lângă bugetul public. Comunicatele oficiale de la Tiraspol nu anunță de unde au fost cumpărate ambulanțele și nici cât au costat, dar din pozele publicate se poate vedea că acestea sunt de marcă Ford. În aprilie presa din stânga Nistrului scria că în regiunea transnistreană sunt în total 65 de ambulanțe, dintre care majoritatea au depășit de 3-4 ori termenul de exploatare. În 2020 Tiraspolul planifică să cumpere încă cel puțin 10 ambulanței noi. În dreapta Nistrului, în 2018 au fost cumpărate 110 ambulanței noi, iar alte 180 de ambulanţe urmau să fie cumpărate în 2019.

Statisticile de la Tiraspol spun că în fiecare an în regiunea transnistreană 20-30 de oameni mor în accidente rutiere, iar alții 150-250 sunt răniți. În stânga Nistrului a fost marcată duminică Ziua internațională a comemorării victimelor accidentelor rutiere – a fost oprită circulația pentru un minut, au fost lansate baloane albe și negre și a avut loc o procesiune cu mașini distruse în urma accidentelor.

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat din nou joi că există riscuri ca tranzitul de gaz natural spre Europa prin Ucraina să se întrerupă. Prezentul acord privind tranzitul de gaz între Rusia şi Ucraina expiră la finalul acestui an, iar Moscova a anunţat că ia în considerare încheierea numai a unui acord pe termen scurt cu Kievul. Întreruperea tranzitului prin Ucraina ar putea crea probleme serioase Moldovei, care riscă să rămână fără gaze la iarnă deși fostul guvern al Maiei Sandu dar și președintele Igor Dodon au asigurat că există soluții temporare. Ar fi afectată puternic și regiunea transnistreană, care nu poate miza nici măcar pe soluțiile temporare de import din Ucraina sau România pe care contează Chişinăul.

Lidera democrată a Camerei reprezentanților, Nancy Pelosi, a folosit joi pentru prima dată termenul de „corupţie" pentru a desemna suspiciunile care planează asupra preşedintelui american, Donald Trump, vizat de o anchetă de „impeachment” în dosarul ucrainean.

Termenul de „corupţie" pentru a desemna suspiciunile care planează asupra preşedintelui Trump...

Trump este acuzat că ar fi blocat un ajutor militar important pentru Ucraina (care era deja aprobat de Congres) și ar fi condiționat o întâlnire la Casa Albă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski de deschiderea unei anchete oficiale în Ucraina privind activitatea fostului vicepreședinte democrat Joe Biden și a fiului acestuia Hunter. Parlamentul german a adoptat miercuri o lege a energiei care permite unei părți din proiectul Nord Stream 2 al Rusiei să ocolească regulile europene care interzic unei firme să fie atât producătorul, cât și furnizorul de gaz natural. Este unul dintre ultimele obstacole în calea finalizării gazoductului rusesc, prin care Gazprom va exporta gaze spre Europa, evitând Ucraina. Proiectul a divizat Uniunea Europeană, criticii lui spunând că va crește dependența Europei de energia rusă, va ajuta Kremlinul să își suplimenteze masiv veniturile și va dăuna Ucrainei.

***

După trei ani de proiecte derulate pentru a construi punți dintre cele două maluri ale Nistrului, Fundația Est-Europeană formulează concluziile și contabilizează rezultatele, în cadrul unui Târg național al inițiativelor locale. La Târg au participat organizații neguvernamentale de la Chişinău și Tiraspol care pe parcursul anilor au desfășurat proiecte comune și au stabilit parteneriate, întreprinzători privați care au deschis afaceri sociale în stânga Nistrului cu susținerea fondurilor europene, tineri și persoane din grupuri defavorizate. Proiectele au fost susținute financiar de Uniunea Europeană și Suedia. Coordonatoarea de programe de la Fundația Est-Europeană din Republica Moldova, Carolina Blajin, vorbește despre proiectele realizate în ultimii trei ani cu sprijinul fundației.


Carolina Blajin: „Inițiativele au fost de tot felul. Dacă e să ne uităm la diversitatea de domenii pe care le-a acoperit acest program, vorbim despre lansarea celor două centre de asistență a consumatorilor, vorbim despre două întreprinderi sociale, despre centrele de asistență juridică deschise în regiunea transnistreană. Aceste practici au fost de fapt preluate din dreapta Nistrului și au fost aplicate cu succes în stânga Nistrului, ceea ce ne bucură.

Au fost și 11 inițiative de prestare a serviciilor sociale și comunitare în regiunea transnistreană, au fost și 13 inițiative care sunt deosebite prin faptul că au fost implementate în comun cu două ONG-uri – din stânga Nistrului și din dreapta Nistrului. Ca domenii sunt tare diverse, sunt servicii pentru persoane cu necesități speciale, servicii pentru persoane care suferă de o anumită boală.

Vorbim despre schimbarea care a avut loc în viețile unor beneficiari pe care aceste inițiative i-au abordat…

În fond, ideea Târgului este de a prezenta rezultatele și schimbarea care a avut loc în stânga Nistrului prin intermediul acestor inițiative. Vorbind despre schimbare nu zicem că am schimbat situația per se, vorbim despre schimbarea care a avut loc în viețile unor beneficiari pe care aceste inițiative i-au abordat. Vorbim și despre capacitarea sau întărirea capacităților acestor ONG-uri sau acestor organizații pentru ca să-și continue munca pe care au depus-o pe parcursul acestor trei ani. Noi am organizat o serie de instruiri tematice, vizite de studiu ale celor din stânga Nistrului în dreapta Nistrului la organizații care au fost de interesul lor și le-am arătat cum se implică cetățenii din dreapta Nistrului pentru a rezolva o anumită problemă la acest nivel și cum ar putea ei să aplice unele instrumente de aici dincolo.

Dacă e să facem referință că sunt o mulțime de similitudini între aceste două maluri, bineînțeles, dar, totodată, există și o deosebire de funcționalitate a organizațiilor, dar și de gândire a populației de pe ambele maluri ale Nistrului, totodată noi încercăm nu să ajungem atât la o gândire comună, cât la o idee comună și la ideea de a face schimbări pozitive pentru populație. Or, acest proiect este destinat pentru oamenii de rând.”

Europa Liberă: Ați spus că ați văzut anumite schimbări. Există o anumită schimbare în stânga Nistrului și în ceea ce privește perceperea ideilor de proiect, de proiect european? Vedeți mai multă deschidere pentru o comunicare cu donatorii și cu partenerii de pe malul drept al Nistrului, pentru că existau anumite reticențe la un moment dat?

Numărul ONG-urilor din stânga Nistrului care ne-au contactat este nu doar în creștere, dar aș spune că s-a dublat…

Carolina Blajin: „Dacă e să vorbim de societatea civilă din stânga Nistrului, cert este faptul că acest segment este mult mai pregătit pentru a implementa diverse inițiative în stil european. Am văzut o creștere vădită a numărului de propuneri de proiecte din stânga Nistrului. Ba mai mult ca atât, nu se urmărea din partea ONG-urilor din stânga Nistrului să fie cumva un program destinat doar lor, aplicau și veneau cu inițiative și atunci când era un concurs de granturi, de exemplu, pentru întreaga republică. Numărul ONG-urilor care ne-au contactat este nu numai că în creștere, dar aș spune că el s-a dublat. Deci, dacă e să ne uităm la dinamica dezvoltării societății civile din stânga Nistrului în raport cu managementul proiectelor în general și cu instrumentele de ridicare de fonduri din străinătate, se identifică un interes destul de sporit.”

Europa Liberă: În ceea ce privește administrația de acolo, chiar acum doi-trei ani era o situație în care se ajungea foarte greu cu proiecte în regiunea transnistreană sau multe dintre ele nu puteau fi făcute acolo, pentru că exista o anumită reticență. Ați văzut schimbată și evoluând cumva și această atitudine?


Carolina Blajin: „Dacă e să vorbim despre acest proiect, noi am venit cu idei total apolitice, am vizat direct cetățenii, am mers de la rădăcină și am acoperit unele lacune ale acestor cetățeni sau am încercat să le îmbunătățim cumva viața. Și cert este faptul că noi nu am avut anumite piedici în implementarea acestor inițiative, dat fiind faptul că ele nu au avut un caracter care ar putea cumva să dezechilibreze această neutralitate.”

Europa Liberă: Haideți să vorbim un pic despre proiectele pe care le-ați făcut.

Carolina Blajin: „Prin intermediul centrelor de asistență a consumatorilor, dacă e să ne uităm la nivelul de cunoaștere a consumatorilor din stânga Nistrului, cum să-și apere drepturile și unde ar putea să se adreseze pentru a-și revindeca aceste drepturi, cert este faptul că aproximativ 2.000 de consumatori din stânga Nistrului au fost informați despre cum se face acest lucru.

Funcționează bine acele întreprinderi sociale și ce ne-a plăcut nouă este că una din întreprinderi s-a dezvoltat atât de rapid, încât și-a deschis filială deja și într-un alt orășel. Este vorba de o mini-brutărie care ajută sătenii din acea comunitate să-și vândă producția, după care ajută și un grup de bătrâni nevoiași din sat. Și același lucru urmează să-l facă și într-o altă regiune.


Au fost ajutați aproximativ o mie de oameni din stânga Nistrului. Vorbim de Tiraspol, Grigoriopol, Râbnița și alte regiuni prin centrele de asistență juridică, atât prin consultanță, cât și prin ajutor profesionist, juridic în instanță pentru persoanele vulnerabile care nu-și permit să achite un avocat.

Dacă e să vorbim de serviciile sociale pe care noi le-am prestat, ele sunt foarte diverse. Se construiește în satul Goian o gunoiște, au fost revendicați în drepturi de acte un număr X de romi din diaspora romă din Tiraspol, au fost ajutați peste 100 de copii cu necesități speciale prin implicarea lor în activități sportive, au fost ajutați un număr X de foști deținuți în revendicarea drepturilor lor de a-și obține actele și de a-și găsi un job, au fost ajutate o serie de persoane cu necesități speciale să-și găsească un echilibru emoțional prin creație și aici vorbim de arta teatrală.

Europa Liberă: Vreau să-mi explicați cum prin aceste proiecte, am văzut că și alți donatori pun accent pe genul acesta de proiecte apolitice, sociale, care să vizeze omul de rând, care este mecanismul prin care aceste proiecte construiesc punți, depășesc bariere, consolidează încrederea? Ce vreți să creșteți din acest gen de proiecte?

Carolina Blajin: „Este foarte simplu. Prin intermediul proiectului „Construim punți, depășim bariere”, finanțați de către Uniunea Europeană și co-finanțați de Suedia, ideea a fost ca proiectele de succes care funcționează în dreapta Nistrului să le transpunem în stânga Nistrului. Asta este puntea principală pe care noi am vrut să o construim, pe lângă faptul că toate aceste lucruri s-au făcut în comun cu cei care deja funcționează aici.

Interesul donatorilor este unic. Ei pledează pentru o societate democratică, construirea unei societăți civile deschise…

Asta dacă e să vorbim despre aceleași centre de asistență a consumatorilor, dacă e să vorbim de centrele de asistență juridică, de mobilizare comunitară ș.a.m.d. Deci, este o bicicletă care deja a fost inventată și am vrut doar cumva, prin intermediul acestei biciclete, să mergem dincolo, să facem același traseu. Așa încât ei să poată să folosească această bucată de aluat și să o plămădească în felul care e pe gustul lor.”

Europa Liberă: Dvs. veniți cu această bicicletă și le-o puneți la dispoziție. Care este interesul Uniunii Europene și al donatorilor de a avea niște cetățeni mai activi, mai înstăriți, cu mai multe cunoștințe în regiunea transnistreană?

Carolina Blajin: „Interesul donatorilor este unic. Ei pledează pentru o societate democratică, construirea unei societăți civile deschise și soluționarea pe cale pașnică a unor conflicte – nu prin intermediul negocierilor politice, există și alte căi.”

Europa Liberă: Haideți să vă întreb cum ați simțit oamenii evoluând în cadrul acestor proiecte. Într-adevăr s-au creat legături și punți între ONG-uri, persoane ș.a.m.d.?

Carolina Blajin: „Da, cu siguranță! Dacă să vorbim acum de fondurile pentru tineri, două fonduri pentru tineri funcționează actualmente în stânga Nistrului.”

Europa Liberă: I-am văzut pe tineri în tabere comune, în activități comune.

Carolina Blajin: „Exact! Având la bază modelul fondurilor internaționale pentru tineri care este aplicat și aici în Republica Moldova deja de ceva timp, tinerii sunt foarte implicați – atât cei din dreapta, cât și cei din stânga Nistrului; deja au făcut mini-proiectele lor, au ridicat fondurile lor la nivel comunitar, au făcut niște chestii destul de interesante. Ei merg deja unul la celălalt, fac schimb de experiență pe lângă evenimentele proiectului planificate, există deja un soi de prietenie.”


Europa Liberă: Care sunt planurile Dvs. pentru continuarea acestui gen de proiecte, pentru dezvoltarea acestor proiecte?

Carolina Blajin: „Actualmente suntem la faza de încheiere a proiectului, vedem cum evoluează lucrurile conform strategiilor de dezvoltare ale țărilor care au finanțat astfel de proiecte și cu siguranță noi vom înainta inițiative din partea Fundației Est-Europene ori de câte ori vor fi anumite idei comune și cu siguranță vom continua să încurajăm acest tip de cooperare.”

***

Așadar, Târgul inițiativelor locale „Construim punți, depășim bariere” a avut loc la Chişinău, la eveniment au participat peste o sută de lideri din societatea civilă pentru a totaliza proiectul de trei ani finanțat de Uniunea Europeană și Suedia în Republica Moldova.

Unul dintre beneficiarii proiectului, Gheorghe Ceban, este persoana care a fondat în regiunea transnistreană încă în anul 1994 echipa sportivă a persoanelor cu dezabilități „Atletica”. Sportivii din această echipă au reprezentat Republica Moldova la mai multe ediții a jocurilor paralimpice, începând cu competițiile din Atlanta din 1996. Gheorghe este sigur că cele două maluri ale Nistrului eu ce învăța unul de la celălalt. Interacțiunea pentru dezvoltare – acesta este scopul de bază al acestei cooperări în domeniul para-sportului și nu numai. Gheorghe Ceban:

„Din păcate, de multe ori sportul este împiedicat să stabilească relații bune de politică. Grantul pe care l-am primit de la Fundația Est-Europeană l-am folosit pentru a organiza competiții la șase probe, în baza organizației „Casa Speranței” din Soroca și „Amicii Nistreni”, tot din Soroca. Competițiile au fost organizate la Soroca și la Tiraspol. Le-am făcut cunoștință reprezentanților acestor cluburi cu unele para-sporturi despre care ei nici nu auziseră și acum le vor dezvolta și ei. Selecționata națională este compusă în principal din sportivi de la Tiraspol, pentru că acolo sunt baze sportive pentru antrenament. Și am vrea ca și cluburile sportive de pe malul drept al Nistrului – de la Soroca, Besarabca, Chişinău – să știe ce să facă, în ce direcție să se miște, cum să se dezvolte. Din start scopul principal nu sunt rezultatele sportive de cel mai înalt nivel, ci reabilitarea oamenilor care au probleme de vedere. Cei care fac sport la mine pot merge singuri prin tot orașul, cu bastonul pentru nevăzători, ei merg la bazin, înoată, fac atletică ușoară, ei traversează străzi. Orientarea în spațiu este prioritatea numărul unu. A doua prioritate este coordonarea mișcărilor. La nevăzători aceasta este foarte deficitară. Și anume prin exerciții fizice și sport are loc reabilitarea acestor oameni. Și a treia prioritate este depășirea sentimentului de frică. Orice nevăzător merge și se teme să nu agate un stâlp, sau să se lovească de un trecător, sau să cadă de pe bordură. Și abia când toate aceste momente sunt depășire se poate vorbi despre atingerea unor rezultate sportive deosebite.”

Un subiect foarte actual în prezent este educația ecologică...

Iar sortarea și prelucrarea deșeurilor este o provocare în egală măsură atât pentru malul drept, cât și pentru malul stâng al Nistrului. Președintele Centrului pentru dezvoltarea antreprenoriatului inovativ de la Chişinău, Igor Plămădeală, s-a ocupat de acest subiect în cadrul proiectului „Construim punți, depășim bariere”.

„Împreună cu partenerii noștri de pe malul stâng al Nistrului, Asociația Ecosistema, am făcut un proiect care și-a propus să unească întreprinderile de pe ambele maluri ale Nistrului care se ocupă de prelucrarea deșeurilor menajere solide. Aceste întreprinderi și organizații de obicei nu prea colaborează din cauza concurenței. Dar noi credem că dacă ar fi să lucrăm împreună am putea obține rezultate mai bune. Și acest lucru este foarte important. Și acesta a și fost scopul principal al proiectului în cadrul căruia am elaborat și un certificat pe care îl oferim întreprinderilor și organizațiilor de bună credință. este important să se lucreze conform unor standarde. Întreprinderile noastre nu întotdeauna au posibilitatea să primească standardele internaționale ISO, dar cred că este important să se obișnuiască cu ideea că trebuie să respecte niște cerințe și le propunem un fel de soluție intermediară – să obțină un standard care este mai accesibil. În plus, am elaborat o broșură despre cum se colectează corect gunoiul – pentru că există anumite reguli care trebuie explicate comunității, oamenii trebuie instruiți cum să facă corect acest lucru.”


Târgul inițiativelor locale, care a durat două zile, a puc accent și pe proiectele care au susținut dezvoltarea unor afaceri sociale pe ambele maluri ale Nistrului. În multe țări europene acest gen de activitate este foarte popular și este susținut de guverne pentru a promova integrarea și socializarea diferitelor categorii ale populației. Fundația Est-Europeană a oferit susținere la peste 20 de întreprinderi sociale pe ambele maluri ale Nistrului – au fost deschise brutării, frizerii, curățătorii, magazine de haine pentru copii. Pe lângă componenta de afacere, toate aceste întreprinderi au ca scop inclusiv susținerea și crearea de locuri de muncă pentru categoriile vulnerabile ale populației.

***

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit în stradă pentru a întreba oamenii de rând cum înțeleg ei noțiunea de antreprenoriat social și dacă cunosc astfel de afaceri care să susțină și comunitatea unde lucrează.

- Eu, sincer, nu am întâlnit așa ceva. Dar cred că sunt oameni care se ocupă de comerț, vânzări, oamenii defavorizați social au posibilitatea să câștige niște bani. Dar majoritatea oamenilor de afaceri vor să câștige bani fără a oferi vreun ajutor cuiva, pensionarilor, celor cu venituri mai mici, care au nevoie de ajutor. De cele mai multe ori acești oameni au ajutor doar de la stat. Mai des oamenii se ajută între ei, decât businessul să vină cu vreo susținere.

De cele mai multe ori acești oameni au ajutor doar de la stat...

- Eu în general nu înțeleg ce însemnă această noțiune – antreprenoriat social… Nu-mi spune nimic asta.

- Cred că orice afacere este orientată în primul rând la obținerea unui venit. Dar cred că și acest aspect, social, poate exista în antreprenoriat.

- Antreprenorialul social înseamnă ajutor oferit oamenilor. Pot fi și unii sponsori care să-i ajute pe pensionari, familiile cu mulți copii – dar asta rămâne la discreția fiecărui om de afaceri.

- Probabil că este vorba despre oamenii de afaceri care vor să facă un bine altora. E bine când aceste două lucruri merg împreună – pe de o parte să câștige bani, iar pe de altă parte din banii câștigați să facă și un bine.

***

Noul președinte al Subcomitetului pentru conflicte înghețate din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Egidijus Vareikis, deputat din Lituania, membru al Partidului Popular European, spune că marea speranță a rezolvării conflictului transnistrean vine din faptul că „ambele părți sunt dispuse să se întâlnească”. „Nu este la fel de ușor să organizăm discuții între cei din Nagorno-Karabah, Azerbaidjan și Armenia, de pildă. În cazul Transnistriei, oamenii sunt destul de raționali ca să vorbească unii cu alții,” spune într-un interviu cu Europa Liberă deputatul conservator lituanian, care este și co-raportorul APCE pentru Moldova. „Fie creăm condițiile în care pentru Kremlin să fie util să rezolve problema, fie Moldova trebuie să fie creativă. Iată, balticii au inventat revoluția cântată și Uniunea Sovietică nu era pregătită pentru asta. Așadar, fie Moldova vine cu ceva absolut revoluționar, fie este ajutată de vestul Europei”, mai spune Vareikis, într-un interviu acordat corespondentei noastre la Bruxelles, Iolanda Bădiliță.

Europa Liberă: Domnule Vareikis, Turcia și Rusia par să facă echipă bună în cadrul APCE când vine vorba de Moldova. Ultima dată, au dat emoții Moldovei cerând introducerea unor solicitări controversate legate de Transnistria și Găgăuzia într-un raport despre Moldova.

Egidijus Vareikis: „Colegii parlamentari turci au încercat să introducă în acel document o solicitare pentru mai multă autonomie în Găgăuzia. Nu era locul, iar noi știm că problema Găgăuziei este una actuală. Sunt soluții, problema Găgăuziei nu este uitată. Dar acum noi suntem preocupați de instituțiile democratice din Republica Moldova: Curtea constituțională, Justiția, în general, Parlamentul, felul în care funcționează coaliția parlamentară. Următorul nostru raport despre Moldova va include și soluții pentru Găgăuzia. Propunerea rusă a fost mult mai controversată. Ne-au cerut să introducem o propoziție în text. Dacă citeai textul separat de text erau ok, dar în contextul raportului, nu, pentru că modifica total sensul raportului. Adunarea Parlamentară a respins cele două amendamente și a adoptat raportul nostru. De această dată nu au avut succes. Dar, vedeți Dvs. un singur insucces nu echivalează cu insuccesul pe ansamblu.

Uneori este vorba de un proiect pe termen lung. Toată lumea știe și de aceea nici de astă dată nu m-a surprins că Rusia apără interesele așa numitei Republici separatiste a Transnistriei, o structură statală nerecunoscută la nivel internațional. Nu este de mirare, având în vedere faptul că acolo staționează trupe rusești. Lucrurile se schimbă. Douăzeci de ani în urmă nimeni nu s-ar fi gândit că Crimeea va deveni teritoriu rusesc. Ca atare, trebuie să vedem și să identificăm proiectele pe termen lung, nu doar să citim inițiativele singulare. Îmi aduc aminte de țara mea, Lituania, care a fost anexată de Uniunea Sovietică, anexare care nu a fost recunoscută de majoritatea statelor. Acea independență ne-a ajutat mai târziu, căci am putut să ne îndreptăm și să fim acceptați in structurile europene – UE și NATO.”


Europa Liberă: Sunteți noul președinte al Subcomitetului pentru conflicte înghețate din cadrul APCE. Precedentul președinte al structurii, deputatul socialist Stefan Schennach, ne-a declarat în nenumărate rânduri că Transnistria este conflictul cel mai simplu de rezolvat, ba chiar că este foarte aproape de a fi rezolvat. Realitatea o știm. Împărtășiți optimismul domnului Schenach?

Egidijus Vareikis: „Dacă va fi voință politică în Moscova, o soluție pentru conflictul transnistrean poate veni foarte ușor.”

Europa Liberă: Asta e cheia. Și cum puteți convinge Moscova să își ia mâna de pe Transnistria?

Egidijus Vareikis: „Fie să convingem Moscova, fie să creăm condițiile în care pentru Kremlin să fie util să rezolve problema. În anii 90, de pildă, Lituania, țara mea, nu avea pe teritoriul său nici un soldat rus. Au fost create condițiile să fie așa. La fel putem face pentru Moldova. Actualmente Moscova dorește să mențină aceste conflicte înghețate. Moldova nu este suficient de puternică să rezolve singură această problemă. Trebuie să fie creativă. Iată, balticii au inventat revoluția cântată și Uniunea Sovietică nu era pregătită pentru asta.

Balticii au inventat revoluția cântată și Uniunea Sovietică nu era pregătită pentru asta...

Așadar, fie Moldova vine cu ceva absolut revoluționar, fie este ajutată de vestul Europei. Actuala putere pare să aibă voința politică să schimbe lucrurile. Există această discuție: cum să abordăm regimurile autoritare: unii spun, să vorbim cu ele. Alții recomandă să le răsturnăm. Referitor la Transnistria: ideea este că toată lumea știe cum funcționează lucrurile acolo, toată lumea știe care este soluția, dar nimeni nu întreprinde ceva pentru a pune în aplicare soluția. Poate că se dorește un nou sistem mai funcțional, și durează până la crearea lui.”

Europa Liberă: Toată lumea vorbește de Moscova și Chișinău. Dar oamenii, cei care trăiesc în Transnistria și Moldova, care au familii separate de un râu și o graniță, și care poate s-au rusificat în acești ani, acești oameni unde sunt în această discuție?

Egidijus Vareikis: „Moldova este o țară în care identitatea moldovenească este pusă greu la încercare. Sunt unii care se simt ruși, alții care se simt moldoveni, alții români, iar alții ucraineni. O consecință naturală a istoriei, desigur. Depinde de oameni să decidă cine sunt. În spațiul baltic oamenii au vrut să își conserve identitatea baltică și să devină vest-europeni. Cei care trăiesc în Transnistria nu sunt liberi să își decidă soarta. Și nu doar din cauza prezenței militare rusești. Sunt multe altele care nu îi fac suficienți de puternici să spună cu tărie cine sunt și să se impună. Trebuie să îndrăznească să viseze, căci apoi, cine știe, poate se și împlinește visul!”

Europa Liberă: Care este obiectivul Dvs. ca președinte al Subcomitetului APCE pentru conflicte înghețate?

Egidijus Vareikis: „Nu putem lua decizii politice în cadrul acestui subcomitet, dar putem facilita dialogul și procesul către deciziile politice. Nu voi spune ca dl Schennach, că Transnistria este cel mai ușor de rezolvat conflict. Marea mea speranță aici vine din faptul că ambele părți sunt dispuse să se întâlnească. Nu este la fel de ușor să organizăm discuții între cei din Nagorno-Karabah, Azerbaidjan și Armenia, de pildă. În cazul Transnistriei, oamenii sunt destul de raționali ca să vorbească unii cu alții. Să dialogheze. Iar asta ne va ajuta în impunerea unei soluții.”

Aici e Radio Europa Liberă

AntiNostalgia – privind spre viitor

Radio Europa Liberă reia seria „Antinostalgia”: documentare, dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG