Linkuri accesibilitate

Teatrul social ca platformă de apropiere a celor două maluri


Anunț al spectacolului prezentat la Tiraspol

„Comunicând cu tinerii din Chișinău, m-a surprins că problemele sociale sunt aceleași, sunt comune…”

Teatrul ca platformă pentru apropierea oamenilor – mai mulți adolescenți de la Chişinău și Tiraspol, care au crescut fără îngrijirea părinților, s-au întâlnit pentru a comunica pe o scenă de teatru. După aproape un an și jumătate, observatorii și mediatorii s-au întâlnit împreună cu reprezentanții Chişinăului și Tiraspolului la o reuniune oficială a formatului 5+2, găzduită de președinția slovacă a OSCE. A adus această reuniune răspunsuri sau a pus mai multe întrebări?

Teatrul social ca platfofmă de comunicare între maluri
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

Reprezentantul politic al Tiraspolului, Vitali Ignatiev, a spus că discuțiile de la Bratislava pentru reglementarea transnistreană, care s-au încheiat vineri fără semnarea unui protocol, vor continua și pe alte paliere, în timpul apropiat, inclusiv la conferința informală din Bavaria, dar și la următoarea rundă de negocieri în formatul 5+2. Ignatiev a mai spus, citat de presa locală, că discuțiile au fost „foarte dificile” și că protocolul nu a putut fi semnat din cauza divergențelor. Între chestiunile cele mai acute pentru Tiraspol el a numit închiderea conturilor pe care companii din regiunea secesionistă le aveau în băncile moldovenești – temă asupra căreia va insista și la următoarele discuții. Banca Națională a Moldovei a anunțat că, din cauza noilor cerințe internaționale, a înăsprit reglementările privind combaterea spălării banilor și că doar patru companii din Transnistria, dintr-un total de peste 420, au refuzat să se conformeze acestora.

Premierul Maia Sandu a declarat că nu există condițiile interne sau externe pentru a se spera la o soluţie imediată a conflictului transnistrean și nici consens politic în coaliţia de guvernare de la Chișinău. Într-un interviu pentru Europa Liberă, premierul a criticat aşa-numita „politică a paşilor mici” a fostului guvern, spunând că este o cale care nu duce nicăieri. „Suntem foarte atenţi din cauza experienţei guvernului precedent, care a făcut angajamente fără să-i fie clară finalitatea”, a explicat Maia Sandu.

Într-un alt context, primul ministru a dat asigurări că Republica Moldova va avea gaz iarna aceasta, chiar dacă Ucraina și Rusia nu ajung la un nou acord privind tranzitarea gazului rusesc pe teritoriul ucrainean. Maia Sandu a spus că sunt examinate câteva soluții tehnice, că a discutat cu ministrul român de externe Ramona Mănescu ce poate face România pentru ca Moldova să aibă gaz în timpul iernii, și că subiectul e discutat și cu autoritățile de la Kiev.

Economia regiunii transnistrene se află într-o criză profundă, determinată de factori interni și externi, a declarat economistul rus Pavel Sigal la Forumul anual de investiții de la Tiraspol. Expertul de la Moscova, care a făcut o analiză a situației economice a regiunii, consideră că starea de criză poate fi depășită prin reforme profunde și permanente. În opinia sa, sunt necesare măsuri neordinare și o voință fermă a autorităților de a crea un climat favorabil pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Pavel Sigal mai crede că Transnistria are puțin timp la dispoziție pentru a schimba lucrurile în bine. Vineri, a doua zi a reuniunii a fost axată pe dezvoltarea turismului și tehnologiilor informaționale. Forumul economic menit să atragă investiții în regiunea secesionistă transnistreană se desfășoară anual, dar rezultatele sale, potrivit observatorilor, rămân a fi sub așteptări.

Comisia Europeană a aprobat debursarea condiționată a primei tranșe de 30 de milioane de euro din ajutorul macroeconomic pentru Republica Moldova, de 100 de milioane, promis cu peste doi ani în urmă. Decizia de joi este „o expresie a sprijinului” pentru reforme-cheie care au scopul de „a îmbunătăți standardele democratice și a proteja statul de drept în Moldova”, se spune în anunțul făcut de Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice și financiare. Ca debursarea banilor să aibă loc efectiv, autoritățile de la Chișinău mai trebuie să demonstreze între altele că respectă mecanismele democratice, statul de drept și drepturile omului.

În Ucraina, mii de oameni au continuat să protesteze la Kiev și în alte orașe împotriva deciziei președintelui Volodimir Zelenski de a susține așa-numita „formulă Steinmeier” pentru rezolvarea crizei din estul Ucrainei, care implică organizarea de alegeri locale în regiunile separatiste. Manifestanții denunță acest plan drept „o capitulare” în fața Rusiei. Zelenski a câștigat alegerile prezidențiale din aprilie și cu promisiunea de a pune capăt luptelor din est, care durează din 2014 și au făcut până acum peste 13 mii de morți.

***

Un grup de adolescenți de la Chişinău a mers la Tiraspol pentru a prezenta pe pe scenă, împreună cu semeni de-ai lor din regiunea transnistreană, scenete de teatru inspirate din evenimente reale din viața tinerilor de pe cele două maluri ale Nistrului.

Conceptul se numește Forum-teatru. Și aici nu există actori profesioniști. Rolurile sunt jucate de adolescenți, copii de altădată din grupurile de risc social, mulți dintre ei nu au părinți. Specificul acestui concept constă în faptul că în orice moment cineva din sală poate opri acțiunea și schimba mersul spectacolului pentru ca finalul să fie pozitiv și lipsit de dramatism. Mulți participanți la aceste scenete au îndrăgit teatrul și deja nu-și mai imaginează viața în afara scenei.

Un tânăr care se prezintă Anton Pavlovici, spune că acum câțiva ani nu-i plăcea teatrul, nu-l înțelegea deloc, iar acum visează să devină actor:

Ceea ce ne-a unit au fost aceleași pericole, aceleași probleme, faptul că le privim la fel...


„M-a adus aici dorința să devin un actor minunat. În copilărie, nu-mi plăcea deloc teatrul. Dar după ce l-am crescut, am regândit mai multe lucruri și teatrul a devenit viața mea, pasiunea mea, îmi doresc să mă scufund în el cu totul. Știu că pot să mă manifest prin teatru și totodată să-i previn pe oameni, să-i feresc de ceva rău. Comunicând cu băieții din Chișinău, m-a surprins că problemele sociale sunt același, sunt comune. Nici măcar nu am stabilit din timp ce vom juca. Ei au jucat scenele lor, noi pe ale noastre, iar ceea ce ne-a unit au fost aceleași pericole, aceleași probleme, faptul că le privim la fel. Și ne bucură foarte mult că și ei, și noi gândim la fel.”

Ana Proțenko, regizoarea Forum-teatrului de la Tiraspol, spune că și pentru ea acest proiect a fost o provocare. E greu să lucrezi cu copii care au rămas fără îngrijirea părinților, care au avut în viața lor scurtă multe momente și situații neplăcute, spune regizoarea:

Este nevoie să-i simți pe copii, este nevoie de intuiție...


„A fost ceva cu totul nou pentru mine. Nu am abordat niciodată teatrul social și niciodată nu am lucrat cu asemenea copii. Deci, a fost o dublă provocare. Un moment șocant, ca și cum te-ar pune cineva la volanul unui automobil, iar tu nu știi să conduci. Colegii m-au ajutat cu sfaturi, mi-au arătat direcția cea bună și apoi mi-a fost mai ușor: i-am auzit pe copii, i-am înțeles, iar ei m-au auzit pe mine. Evident, acești copii au nevoie de o cu totul altă abordare. Este nevoie să-i simți pe copii, este nevoie de intuiție. Rodajul a durat aproape jumătate de an, iar mai departe a mers totul ca dintr-o singură suflare. Spectacolul de azi – faptul că ei au jucat în scene pe care nu le știau, montate de altcineva, interacțiunea copiilor cu spectatorii – totul a fost o surpriză chiar și pentru mine. Sunt foarte mândră ca regizor.”

Interesant este că tinerii de pe malul drept au adus la Tiraspol scenete în limba rusă – pentru mulți dintre ei nu este limba maternă și a necesitat un efort considerabil. Iar una dintre participantele de la Tiraspol a învățat rolul în română pentru a juca pe scena de la Chişinău. Ea spune că o astfel de comunicare și interacțiune multilingvistică aduce mari beneficii tuturor:

„Vorbitorii de română au vorbit în limba rusă și invers. Eu sunt rusofonă și mi-a fost destul de greu. Am venit aici la începutul acestui an și a trebuit să învăț româna pe care nu o știam. După o jumătate de an, eu deja pot să vorbesc, să-i înțeleg pe oameni, să pătrund în situație și să comunic.”

Diana Antir, coordonatoarea proiectelor sociale a fundației „Caritas Moldova”, a povestit despre felul în care a apărut ideea proiectului comun moldo-transnistrean, numit „Teatrul care ne unește în soluționarea problemelor comune”:

Copiii din Moldova și regiunea transnistreană trebuie să comunice mai mult...


„Forum-teatrul este ceva neobișnuit pentru Moldova. Teatrul social oferă posibilitatea adolescenților, copiilor să-și exprime opiniile și emoțiile lor reale prin intermediul unor roluri pe scenă. Sperăm că spectatorii vor înțelege ce este teatrul social și că vor lua din el tot ce este mai bun. Copiii din Moldova și regiunea transnistreană trebuie să comunice mai mult. De fapt, suntem la fel. Și sperăm că adolescenții de la Tiraspol și copiii de la Chișinău vor găsi limbă comună, vor fi prieteni, își vor da sfaturi și se vor ajuta pe viitor.”

După încheierea reprezentațiilor de pe scenă, corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a stat de vorbă cu spectatorii și chiar cu tinerii actori:

„Sceneta noastră este despre faptul că drogurile, substanțele narcotice au devenit foarte accesibile pentru tineri, locuitorilor regiunii transnistrene. Am vrut să arătăm că această problemă există și ce consecințe poate avea, așa încât cei care ne privesc să-și pună întrebări, să cugete, să nu repete aceste experiențe care îți dau peste cap viața – poți să rămâi invalid, poți muri, poți pierde foarte multe.”

„Mă numesc Alexei și îmi place teatrul. A fost o revelație pentru mine, căci în forum-teatru este foarte importantă improvizația. De multe ori joci aceeași scenă, iar ca aceasta să nu-și piardă viața, trebuie să vii cu ceva nou. Îmi place să improvizez și îmi place foarte mult teatrul.”

Secvență din cadrul reprezentației
Secvență din cadrul reprezentației

„Teatrul este ceva foarte interesant și te ajută să depășești orice situație dificilă. Te ajută foarte mult să te apropii și de alți oameni, necunoscuți, să-ți faci prieteni noi.”

„Sunt pentru prima oară la un Forum-teatru. De aceea, am fost numai ochi și urechi, când a început să vorbească unul din organizatori. Cred că acest format este foarte interesant și neobișnuit. Emoțiile au fost foarte vii și pozitive, se vedea clar cum copiii își dădeau toată stăruința, că și lor le era foarte interesant, că erau foarte implicați și detașați totodată.”

***

La Bratislava, în Slovacia, s-a încheiat joi o rundă de negocieri internaționale în format „5+2” pentru rezolvarea conflictului transnistrean, ținută printr-o coincidență tocmai când în Ucraina stârnește controverse o propunere de rezolvare a conflictului asemănător, cel din Donbas. Judecând după declarațiile oficiale, la Bratislava nu s-au abordat chestiuni importante – ca statutul regiunii transnistrene – realizarea cea mai importantă fiind, ca și în alte dăți, că părțile s-au arătat dispuse să discute în continuare. Cu toate acestea, unii dintre cei care au urmărit evenimentul s-au declarat intrigați de lipsa lui de transparență. Se pregătește, totuși, ceva? A încercat să afle Alla Ceapai.

Conferința de presă la care au fost prezentate rezultatele primei runde de negocieri din acest an a avut loc într-un format diferit de toate rundele precedente. Pentru prima dată de la lansarea formatului 5+2 negociatorii şefi de la Chişinău şi Tiraspol, acum Vasili Şova şi Vitalie Ignatiev, nu au ieșit în fața presei. A lipsit şi un alt tradiţional participant – reprezentantul special al OSCE Franco Frattini. Bilanţul a fost prezentat de şeful misiunii OSCE din Moldova Claus Neukirch.

În urma negocierilor, care au durat două zile, nu a fost semnată nici o înţelegere. Pentru definitivarea protocolului rundei de negocieri e nevoie de mai mult timp, a precizat Neukirch. Chişinăul şi Tiraspolul sunt aproape de a ajunge la un compromis, dar discuţiile vor continua în următoarele zile sau săptămâni, a mai afirmat şeful misiunii OSCE din Moldova.

Claus Neukirch
Claus Neukirch

„Până nu va fi semnat protocolul final nu putem oferi detalii despre subiectele negocierilor” – astfel a răspuns Neukirch la majoritatea întrebărilor jurnaliştilor. El a precizat că principiul de bază e că nimic nu e coordonat până nu există o coordonare integrală. Cert este că la negocierile în formatul 5+2 nu s-a discutat despre retragerea muniţiilor din Cobasna. Este un subiect de negocieri bilaterale, a spus şeful misiunii OSCE din Moldova. El nu a explicat de ce rezultatele tratativelor au fost prezentate într-un format diferit de precedentele. Şeful biroului pentru reintegrare Alexandru Flenchea ne-a spus că negociatorii şefi au decis să nu participe la conferinţa de presă pentru a prezenta fiecare separat rezultatele rundei la revenirea din Bratislava.

Biroul pentru reintegrare a trimis un comunicat în care vorbeşte în termeni foarte vagi despre runda de negocieri. Se speculează că Chişinăul ar fi insistat discutarea tuturor problemelor, inclusiv reglementarea politică a conflictului, subiect pe care Tiraspolul în continuare refuză să-l discute.

Dionis Cenușă
Dionis Cenușă

Politologul Dionis Cenuşă consideră că negocierile par să se fi împotmolit din două motive: lipsa de consens pe problematica transnistreană dintre Guvernul şi Președinția de la Chişinău, dar şi lipsa unei înţelegeri conceptuale între Chişinău şi Tiraspol:

„Există un fel de insistenţă a Chişinăului pe negocierea tuturor subiectelor, inclusiv cel legat de statutul special pentru regiunea transnistreană, şi pe de altă parte avem o nedorinţă a Tiraspolului de a atinge în general subiectul statutului. Chişinăul mai are o problemă adițională, cea legată de lipsa de consens între reprezentantul politic al președinției, domnul Şova, şi ceilalţi reprezentanţi ai guvernului. La Chişinău, având o diferenţă de abordări, probabil este dificil inclusiv la un nivel distinct cu Tiraspolul să se găsească un numitor comun.”

În ajunul rundei de negocieri de la Bratislava, opoziţia democrată a acuzat guvernul Maiei Sandu că ar intenţiona să promoveze un document prin care se va „introduce un sistem de garanții în dezavantajul Republicii Moldova și prin care se încearcă a crea două entități de drept distincte într-un stat reunificat”. Într-un interviu la Europa Liberă, consilierul de politică externă a premierului Maia Sandu, Vladislav Kulminski, a spus că un asemenea document care ar fi fost elaborat de vicepremierul pentru reintegrare Vasili Şova a circulat pe interior, dar a fost respins de guvern şi nici nu era pregătit pentru a fi propus în cadrul discuţiilor de la Bratislava.

Runda de negocieri pentru reglementarea conflictului transnistrean coincide cu valul de contestări și critici la adresa președintelui Zelenski pentru acceptarea unui plan de reglementare a conflictului din Estul Ucrainei oarecum asemănător cu cel transnistrean.

Cum acolo observăm încercarea de a împinge soluţii rapide cum ar fi formula Steinmeier, la fel şi la Chişinău există interesul de a găsi o soluţie cât mai rapidă...


L-am întrebat pe politologul Dionis Cenuşă ce impact pentru Moldova ar putea avea acordul preliminar pe care l-a dat Ucraina pentru ținerea de alegeri locale în regiunile estice, dominate de separatiști, care ar putea primi apoi statut de autoguvernare, prin numita formulă Steinmeier. Cenuşă spune că prin această insistenţă de a discuta soluţionarea politică a conflictului transnistrean din partea unor oficiali de la Chişinău se doreşte folosirea momentului oportun de restabilire a relaţiilor dintre Franţa şi Germania cu Federaţia Rusă, care se observă inclusiv în contextul dosarului ucrainean:

„Cum acolo observăm încercarea unor actori de a împinge soluţii rapide cum ar fi formula Steinmeier, la fel şi la Chişinău, probabil cel mai mult din partea președinţiei, există interesul de a găsi o soluţie cât mai rapidă anume pentru a valorifica maxim această apropiere dintre tandemul franco-german şi Moscova.”

Ion Tăbârță
Ion Tăbârță

Analistul politic Ion Tăbârţă de la Institutul Viitorul crede că în cadrul acestei runde de negocieri au fost purtate mai multe discuţii de culise pe care părţile intenţionat nu ar fi vrut să le facă publice. Devine tot mai clar că ceea ce se discută acum pe subiectul transnistrean este conex cu ce se discută pe subiectul ucrainean - de aici şi această secretomanie, mai afirmă Tăbârţă.

Să mai precizăm că, potrivit unor oficiali ruși citați de agenţia de presă de la Moscova, Tass, runda de negocieri în formatul 5+2 a fost suspendată. Este citat reprezentantul Rusiei în formatul de negocieri, ambasadorul Serghei Gubarev, cu declaraţia că participanții la reuniunea de la Bratislava au decis „să oprească ceasul” din simplu motiv că părțile nu au reușit să ajungă la un compromis în problemele discutate.

***

În ajunul reuniunii de la Bratislava, premierul moldovean Maia Sandu a declarat că nu există condițiile interne sau externe pentru a se spera într-o soluţie imediată a conflictului transnistrean și nici consens politic în coaliţia de guvernare de la Chișinău. Într-un interviu pentru Europa Liberă, premierul Maia Sandu a criticat aşa numita „politică a paşilor mici” a fostului guvern, spunând că este o cale care nu duce nicăieri. Interviul a fost realizat de Liliana Barbăroșie.

Europa Liberă: Despre Transnistria e o controversă întreagă acum: cine este vedeta, cine dă tonalitatea în această chestiune, discuțiile - și acestea în jurul rundei de negocieri de la Bratislava - au arătat din nou acest lucru. Dvs. personal admiteți că foarte curând sau poate nu chiar foarte curând s-ar putea crea o situație în care dl Igor Dodon să decidă ce facem pe Transnistria? Iar ce vrea d-lui se cam știe – modelul, mulți zic, seamănă cu cel rusesc și seamănă foarte mult cu federalizarea. Dvs. admiteți că s-ar putea ajunge la un moment dat în care d-lui să dea tonalitatea?

Maia Sandu
Maia Sandu

Maia Sandu: „Nu, și nu văd cum dl Dodon ar putea să decidă pe problema transnistreană. Pe problema conflictului transnistrean nu există condiții nici externe și nici interne pentru ca să avem soluția politică, nu există în majoritatea parlamentară consens pe această soluție.

Dacă ați văzut, nu este nici parte a acordului, singurul lucru care este scris acolo este cu privire la retragerea trupelor de pe teritoriul Republicii Moldova și despre lichidarea munițiilor. Mai departe nu există acest acord și dacă nu există acest acord, atunci nu au cum să se întâmple aceste lucruri. Noi am spus de la bun început că ce putem să facem în condițiile actuale este să luptăm cu schemele de corupție, de aceea am și anulat regimul duty-free instaurat de Guvernul Filip pe teritoriul regiunii transnistrene. Discutăm foarte insistent și productiv, aș zice eu, cu guvernarea de la Kiev ca să instalăm mai multe puncte de control comun la frontiera dintre Ucraina și Transnistria. Deci, astea sunt lucrurile care se pot întâmpla. În rest, discursul dlui Igor Dodon nu are mare însemnătate, pentru că nu există compromis sau nu există sprijin suficient în Parlament pentru lucrurile pe care le promovează, care nici nu sunt foarte clare.”

Europa Liberă: E vorba doar de discurs? Pentru că am văzut cu toții, presa a publicat un proiect de declarație în care se părea că se pregătea o eventuală începere a discuțiilor în 2020 pe statutul propriu-zis al regiunii, crearea unui fond pentru rezolvarea conflictului. Un proiect de declarație care, știu de la consilierul Dvs. că a fost respins de Guvern, trebuia să fie cumva agreată această declarație de partenerii internaționali în decembrie, la o reuniune a OSCE, Guvernul însă a respins-o. Ce era periculos în acea declarație?

Maia Sandu: „Declarații, proiecte de declarații pot scrie mulți. Atât timp cât nu există consens politic pe aceste declarații, ele nu înseamnă nimic. Și noi suntem foarte atenți, pentru că avem experiența Guvernului precedent, care a făcut tot felul de angajamente, fără să-i fie foarte clar care este destinația finală. Și asta este prima întrebare pe care am pus-o eu la întâlnirea pe care am avut-o în formatul „5+2”.

Eu i-am întrebat dacă pentru ei este clară finalitatea procesului către care se merge cu acești „pași mici”, pentru că, pe de o parte, noi și ceilalți participanți la acest proces spunem că orice soluționare a conflictului transnistrean trebuie să se facă cu respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova, pe de altă parte auzim regimul de la Tiraspol, care spune în continuare că își dorește să se separe de Republica Moldova. Și atunci, eu mă întreb: ce se urmărește prin acești „pași mici”, dacă două părți au obiective diferite? Bine, am primit evident asigurări de la toate țările implicate că sunt interesate de respectarea, de găsirea unei soluții în cadrul hotarelor constituționale ale Republicii Moldova, dar nu a existat nicio viziune.

Deci, înainte să mai discutăm, să facem vreun pas, trebuie să ne clarificăm cu destinația finală, care este destinația finală. Și atunci când pentru toată lumea va fi foarte clar că soluționarea se face doar în cadrul hotarelor constituționale ale Republicii Moldova, atunci putem să discutăm mai concret. Dar revin: nu există nici condiții interne și nici condiții externe. Ceea ce facem noi acum este să ne concentrăm pe reducerea contrabandei și pe eliminarea schemelor de corupție din această zonă.”

Maia Sandu: „Cineva nu ştie dacă vrea reforma justiţiei sau nu”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:22:31 0:00

Europa Liberă: Dar la Bratislava este dl Șova, care s-ar putea să aibă altă viziune?

Maia Sandu: „Dl Șova se consultă cu prim-ministrul, pentru că noi suntem un Guvern, deciziile se iau în Guvern. Acolo se vor discuta anumite chestii foarte tehnice, care nu au nicio implicație pe dimensiunea despre care discutăm astăzi aici.”

Europa Liberă: Și pe de altă parte, Guvernul vechi avea „pașii mici”. Guvernul Dvs. ce are pe problema transnistreană?

Maia Sandu: „Dar întrebarea era: unde au dus acești „pași mici”? Și cel mai ciudat este că tot ei acum critică acești „pași mici” pe care i-au făcut. Se pare că n-au înțeles atunci când au făcut acești pași sau au luat decizii la indicația altora.”

Europa Liberă: Întrebarea era: când o să aveți o strategie pe această chestiune?

Discutăm despre eventuala soluție politică, dar nu este un subiect care se va rezolva astăzi sau mâine...


Maia Sandu: „Eu cred că noi avem probleme interne foarte serioase pe care trebuie să le rezolvăm și da, purtăm un dialog cu reprezentanți ai Parlamentului, colegi de la Guvern, oameni din societatea civilă și discutăm despre eventuala soluție politică, dar nu este un subiect care se va rezolva astăzi sau mâine. Astăzi sau mâine trebuie să rezolvăm problema justiției, trebuie să rezolvăm problema unui mediu economic potrivit dezvoltării afacerilor, dacă vrem ca țara asta să iasă din corupție și din sărăcie.”

***

Vorbind la Europa Liberă despre reuniunea de la Bratislava, expertul în securitate Dumitru Mînzărari apreciază documentul pregătit pentru a fi discutat la Bratislava, dar respins până la urmă de Guvern, ca fiind similar „formulei Steinmeier” în Ucraina și „o favoare pe care o oferă echipa președintelui Dodon Federației Ruse”. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie.

Europa Liberă: A avut loc prima rundă de negocieri în formatul „5+2” de la schimbarea guvernării. Discuțiile din ajun au arătat clar că Guvernul Maiei Sandu, pe de o parte, nu e de acord cu politica „pașilor mici”, care a fost cumva promovată de Guvernul anterior, pentru că nu există o finalitate. Așa cum zice Maia Sandu, „se fac angajamente fără să fie clar spre ce mergem”, dar nu ar fi de acord nici cu viziunea Președinției, mai mult sau mai puțin clară, o viziune pe care o aduce în Guvern dl Șova. Iată eu așa aș descrie contextul în care vorbim cu Dvs., dar v-aș ruga, pe de altă parte, pe Dvs. să-l descrieți, poate adăugați și alte elemente.

Dumitru Mânzărari
Dumitru Mânzărari

Dumitru Mînzărari: „Să observăm că întrevederea de la Bratislava a fost evident pregătită și pregătită într-o perioadă destul de lungă. Dacă vedem documentul care s-a scurs în mass-media și trimis sub semnătura dlui Șova către Președinția în exercițiu, observăm că s-au elaborat un șir de principii și idei care reflectă foarte bine atât viziunea președintelui Dodon pe reglementarea conflictului transnistrean și pe care el a vociferat-o de câteva ori, cât și în mare măsură viziunea Rusiei.

De exemplu, punctul 1 al declarației impune sau cere de la cele 5 părți – Rusia, Ucraina, OSCE, Statele Unite și Uniunea Europeană – să asigure că nu vor fi linii de diviziune în Moldova, care ar putea fi văzute ca sfere de influență. Acesta e limbajul documentului. Or, acesta este exact textul mesajului pe care președintele Dodon l-a transmis de la tribuna ONU recent. La fel este această idee unde se cere de la Occident să nu confrunte Rusia, căci acesta-i mesajul, în spațiul post-sovietic, să nu creeze sfere de influență, o vedem reflectată în declarațiile multor oficiali ruși și asta este o mare capcană în documentul vizat, în declarația asta pe care n-am văzut nici un analist de la Chișinău s-o observe. În percepția mea, documentul respectiv este într-un fel o favoare pe care o oferă echipa președintelui Dodon Federației Ruse.”

Europa Liberă: Faptul că Guvernul a respins documentul Dvs. cum îl apreciați?

Dumitru Mînzărari: „Trebuie să vedem contextul în care această respingere a avut loc. În primul rând, Guvernul a fost public pus într-o situație incomodă, unde populația a observat că dl Șova, fiind membru al Guvernului, a ignorat Executivul și a pregătit o strategie de politică externă împreună cu Președinția, deci evitând linia de subordonare directă către premier, care este responsabil de implementarea politicii interne și externe. Deci, într-un fel a fost o situație foarte incomodă pentru Guvern și chiar să fi fost un plan super-bun nu putea fi acceptat din considerente politice.

Faptul că Guvernul Maiei Sandu s-a distanțat de această declarație este îmbucurător, fiindcă putem miza cel puțin că se ridică probabilitatea că Guvernul nu va accepta nici în viitor idei de acest tip. Și mai este un aspect important. Întrevederea „5+2” de la Bratislava a avut loc pe fundalul scandalului din Ucraina cu „formula Steinmeier”, unde mii de protestatari au ieșit în stradă, cerându-i președintelui Zelenski să nu accepte această „formulă Steinmeier”, care practic ar fi transnistrizat conflictul în Donbas. Cred că anume contextul acesta dificil și compararea situației „5+2” la Bratislava, luând în considerare documentul dlui Șova, această comparație într-un fel a creat un context politic nefavorabil pentru a merge și a semna un protocol, de exemplu, sau a semna un oarecare document.

Faptul că nu este un rezultat încă de pe urma întrevederii de la Bratislava nu trebuie să ne bucure...


Faptul că nu este un rezultat încă de pe urma întrevederii de la Bratislava nu trebuie să ne bucure. În primul rând, șeful Misiunii OSCE în Moldova, dl Neukirch, a spus că în zilele următoare ceva se așteaptă să se semneze, că părțile mai discută. Deci, cel mai probabil cei care au fost la discuții au ajuns la un consens oarecare, dar din cauza contextului politic, inclusiv scandalul cu „formula Steinmeier” în Ucraina, nu a fost foarte benefic de a semna și de a face public. Bănuiesc că strategia este de a aștepta un pic să se calmeze spiritele și apoi încetișor, fără mare zarvă, să semneze un document care ar reflecta, de fapt, această declarație a dlui Șova. Și în cazul de față Guvernul Sandu va trebui să fie atent, ca să nu permită acest lucru.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, cum ați descrie strategia lui Igor Dodon în această chestiune? Cât de clară este în acest moment pentru Dvs.?

Dumitru Mînzărari: „Dl Dodon a vorbit de câteva ori despre viziunea sa privind reglementarea și, în opinia mea, este destul de clar. Nu vreau să speculez motivele din care dl Dodon promovează o astfel de strategie. Bănuiesc că d-lui sincer consideră că promovează interesele Moldovei și crede că soluționarea conflictului transnistrean este posibilă doar cu oferirea unor cedări majore către Federația Rusă. Există un curent intelectual foarte puternic în Moldova atât printre clasa politică, cât și printre specialiștii tehnici, diplomați implicați în procesul de reglementare care cred că Rusia, fiind o mare putere, nu ne va permite niciodată să ieșim din problema reglementării transnistrene cu un nivel mai înalt de protejare a intereselor naționale. Ei consideră că vom fi nevoiți, dacă vrem să reglementăm conflictul, să facem niște cedări destul de mari. Și acesta este prețul pe care acești specialiști, acești politicieni care au ajuns la acceptarea că sunt gata să-l plătească.

Deci, o dependență mai mare de Rusia în schimbul reintegrării țării. Am putea înțelege o așa percepție, fiindcă o problemă politică poate avea câteva soluții, depinde de costurile pe care suntem gata să le plătim, însă ceea ce consider că acești experți și politicieni nu înțeleg este că, de fapt, abordarea aceasta, strategia respectivă nu va duce la reintegrarea țării de facto. Deci, de jure țara se va integra, dar de facto noi vom crește dependența Moldovei față de Rusia atât de puternic, încât vom opera la comandă de la Moscova, vom fi prea dependenți ca să ne putem promova o politică independentă internă și externă. Și deci sintagma că reglementarea conflictului transnistrean urmează să se facă cu păstrarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova va respecta, parțial, doar a doua condiție. Ne vom pierde suveranitatea. Acesta este riscul cel mai mare și acest lucru cred că politicienii și experții la care ne referim nu îl înțeleg până la capăt.”

Europa Liberă: Și pe finalul acestei discuții, revin pentru un moment la „formula Steinmeier” și vreau să vă întreb: v-ați aventura să anticipați cu ce s-ar putea încheia această poveste?

Dacă un astfel de document începe să fie implementat în Moldova, noi nu avem capacitatea civică să ne opunem acestei formule...


Dumitru Mînzărari: „Spre nefericire pentru Moldova, noi avem o situație mult mai gravă decât Ucraina. Ucraina are o societate civilă robustă și are o populație cu un spirit civic foarte înalt. Conflictul din estul Ucrainei și războiul în genere a fost suportat, sprijinit foarte mult, mai mult de populație decât de stat, de fapt. În perioada grea, de cumpănă pentru statul ucrainean, a fost societatea civilă și partea activă civic a populației care, practic, a înlocuit unele instituții ale statului, care căzuseră, care nu funcționau.

Din cauza asta, chiar dacă „formula Steinmeier” este acceptată de Guvernul ucrainean, repercusiunile acesteia vor fi mai mici datorită faptului că populația, prin proteste, prin presiune, prin pedepsirea guvernării și schimbarea ei, poate în alegeri anticipate, o va redresa. În cazul nostru, nu suntem atât de norocoși să avem o populație cu un spirit civic înalt și din această cauză, dacă în Moldova se promovează o inițiativă similară și acest document prezentat de dl Șova - eu l-aș numi într-un fel un document similar „formulei Steinmeier” în Ucraina - dacă un astfel de document începe să fie implementat în Moldova, noi nu avem capacitatea civică să ne opunem acestei formule. Cel puțin, încă nu este, nu văd această capacitate. Sper să greșesc.”

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG