Plafonarea taxelor locale i-ar putea scoate pe primari în stradă

Reproșul principal e că o asemenea inițiativă, dacă va fi aplicată, va subția bugetele localităților și ar veni în contradicția cu principiul descentralizării financiare. Temerea edililor e că în spatele acestei propuneri ar sta o dorință mai veche a puterii de la centru de a-și subordona autoritățile locale.

Plafonarea taxelor locale i-ar putea scoate pe primari în stradă

Nemulțumiți de inițiativa ministerului Finanțelor sunt mai ales primarii care, în prezent, stabilesc taxele locale în funcție de numărul agenților economici care activează pe teritoriul localității și posibilitățile lor financiare. Ministerul Finanțelor justifică necesitatea plafonării taxelor prin dorința de a crea un mediu prietenos și predictibil pentru antreprenorii din teritoriu.

Primarul municipiului Edineț, Constantin Cojocaru, amintește că autoritățile centrale nu sunt la prima încercare de a băga mâna în buzunarul primăriilor locale. În 2013, Parlamentul de la acea vreme a decis să limiteze taxele locale. O analiză de atunci constata că primăria Chișinău pierdea peste 40 de milioane de lei, municipiul Bălți rata venituri de 20 de milioane, iar satele erau lipsite de venituri între o sută și un milion de lei. Decizia a fost anulată de Curtea Constituțională, care în 2014 a reproșat, între altele, legiuitorilor că „prevederile contestate au fost adoptate de către legislativ fără consultarea entităților locale”. Edilul de Edineț, Constantin Cojocaru, într-o recentă ședință a Congresului Autorităților Locale, nu a exclus că primarii ar putea ieșit în stradă pentru a se face auziți: „Primul pas: înaintarea unei declarații la Ministerul Finanțelor, guvern, fracțiuni parlamentare, al doilea pas, flash-mob, ieșirea noastră la Ministerul finanțelor cu nicio tentă politică în spate, iar următorul pas: găsim o formulă și votăm administrația publică locală. Nu veți pierde dumneavoastră, vor pierde comunitățile dumneavoastră”.

Fără a pune la îndoială dreptul autorităților centrale de a căuta soluții pentru a sprijini mediul de afaceri, afectat de pandemia de COVID-19, primarul de Strășeni, Valentina Casian, tinde să creadă că în spatele inițiativei de a plafona taxele ar sta, de fapt, dorința de a limita independența primarilor din țară. În caz contrar, de ce ar ieși autoritățile centrale cu o propunere fără să o consulte în ajun cu cei care vor fi afectați de aceasta, se întreabă retoric Valentina Casian? „Nu văd altfel această intenție a celor de la centru de a plafona taxele decât ca pe o penalizare autorităților locale în vederea elaborării propriilor politici fiscale. Noi doar consultăm publicul înainte de aprobarea taxelor locale, înainte de elaborarea bugetelor, noi avem ședințe planificate cu agenții economici. Această problemă chiar nu există în teritoriu. Noi, autoritățile locale, apărăm interesul comunității și încercăm să aducem cât mai multe resurse financiare nu pentru interesul nostru personal, dar pentru toată comunitatea”.

Viorel Furdui

Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Republica Moldova, Viorel Furdui, spune că de-a lungul anilor, partidele aflate la guvernare, indiferent de culoarea politică, au încercat să atenteze la bugetele primăriilor locale. În opinia lui, explicația că plafonarea taxelor ar contribui la „îmbunătățirea mediului de afaceri” ar fi lipsită de temei. Și asta pentru că majoritatea primarilor sunt atenția la relația pe care o au cu agenții economici din localitate: „Anume este în interesul autorităților locale ca să aibă mai multe venituri, oamenii să aibă mai multe locuri de muncă din care are de câștigat și bugetul local și, în general, comunitatea, pentru că taxele se reflectă în servicii, în drumuri, în apă, în canalizare, iluminat stradal. Deci, autoritățile centrale care vin cu asemenea inițiative dau dovadă de faptul că nu știu care este procesul decizional la nivel local. Este bine cunoscut că în mare parte, pentru a aproba o taxă locală, este necesar de a parcurge mai multe etape și o transparență în mare parte totală”.

În opinia lui Viorel Furdui, primarii din țară sunt gata să se așeze la masa de negocieri cu autoritățile centrale pentru a discuta cum pot fi îmbunătățite condițiile pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Încercarea de a tăia din taxe, însă, e puțin probabil să aducă beneficii pe termen lung, or, mai puține surse la buget presupune mai puține investiții în infrastructură. Ce înseamnă acest lucru? Că antreprenorii nu vor avea condiții elementare pentru dezvoltarea afacerii.