Pe fundalul incertitudinilor despre cum se va încheia anul fiscal 2020 afectat de criza de coronavirus, ministerul finanțelor a pregătit și dat publicității proiectul de politică fiscală pe anul viitor, care descrie ce taxe și impozite vor fi aplicate. La unele capitole, proiectul conține inovații, ca ideea de a încorpora impozitul rutier în accizele la carburanți. La altele, ca formarea bugetelor locale, nu propune vreo schimbare semnificativă, în ciuda insistențelor de ani de zile ale autorităților locale. La câteva zile de la publicare, proiectul a trezit numeroase reacții, inclusiv din partea Organizația Transparency International Moldova.
Dacă tot a fost dat peste cap calendarul bugetar, din motive oarecum justificabile, proiectul de politică fiscală ar fi trebuit să fie elaborat cu implicarea actorilor interesaţi, inclusiv a autorităţilor locale, consideră Transparency International Moldova.
Proiectul propus nicidecum nu rezolvă problemele
Cât privește reperele de conținut, proiectul nu rezolvă problema esențială, cea de a aduce mai mulți bani la bugetul de stat după un an fiscal extrem de dificil afectat de criza sanitară, spune expertul Transparency International Moldova Veaceslav Negruţă, fost ministru de finanţe: „Un proiect de modificare a legislaţiei bugetar fiscale se conduce de anumiţi parametri cum ar fi cadrul de resurse pe termen mediu, adică trebuie să înţelegi foarte clar de ce resurse anul viitor şi doi ani după, acesta este termen mediu, şi de ce resurse simţi o insuficienţă. Documentul respectiv lipseşte. Proiectul propus nicidecum nu rezolvă problemele pentru că ele nu sunt puse pe masă, care sunt problemele şi cât costă ele ca ulterior să vii cu politici fiscale şi să argumentezi de ce e nevoie să majorezi acolo, de ce e nevoie să reduci dincoace, de ce e nevoie de la bugetele locale să iei nişte competenţe sau să le preiei aici la centru. Deocamdată lucrurile sunt total în ceaţă.”
Organizaţia Transparency International Moldova atenționează că proiectul politicii fiscale conține câteva propuneri controversate, una dintre cele mai discutabile fiind stabilirea accizelor la produsele din tutun, cele alcoolice și petroliere pe o perioadă de 3 ani, ceea ce, avertizează experţii, va lipsi Guvernul de posibilitatea intervenției operative în corectarea bugetului și identificarea resurselor necesare pentru finanțarea deficitului bugetar în creștere din cauza crizei sanitare.
„Această abordare oferă confort și siguranță doar importatorilor de produse accizate, reducând din spațiul de manevră fiscală a autorităților naționale”, se precizează în analiza semnată de Transparency International Moldova. Se mai constată că o altă propunere, cea de a majora scutirile personale şi cele pentru persoanele întreținute, prezentate de Ministerul Finanţelor ca măsuri de sprijin a familiilor cu copii şi de atenuare a impactului inflației asupra veniturilor cetățenilor, de fapt vor diminua bugetele familiilor printr-o altă măsură propusă, cea de anulare a scutirilor acordate pentru soţ sau soţie. Eliminarea acestei scutiri va reduce în medie cu 72 de milioane de lei venitul disponibil din bugetele familiilor, susține Transparency International Moldova.
Este criticată şi anularea taxei rutiere prin includerea ei în accizele la carburanţi, propunere prin care autoritățile urmăresc o redistribuire echitabilă a poverii fiscale, dar care nu oferă soluţii la mai multe aspecte, consideră expertul Veaceslav Negruţă:
„Taxa pentru folosirea drumurilor este achitată de toţi care au mijloace de transport şi folosesc drumurile. Se întâmplă că sunt mulţi care au mijloace, de exemplu maşini agricole, care nu folosesc drumul, dar cumpărând motorina sau benzina ai vor plăti partea pentru folosirea drumurilor incorporată în acciză ceea ce este incorect. Dar cum rămâne cu maşinile electrice care folosesc drumurile, dar nu folosesc benzina şi motorina. Cum îi taxezi pe ei? Înţeleg că e mai ecologic şi e corect, dar ei folosesc drumurile. Iar drumurile se fac din impozite şi taxe.”
Încorporarea taxei rutiere în accizele la carburanţi a fost criticată şi de Congresul Autorităţilor Locale, care în urmă cu trei ani, după multiple insistențe, a obţinut de la Guvern dreptul ca taxa pentru drumuri să fie încasată direct în bugetele locale, aminteşte directorul executiv al Congresului, Viorel Furdui: „Absolut nimic nu se vorbeşte despre cum vor fi finanţate în continuare autorităţile locale, în ce volum. Există această incertitudine că autorităţile locale în general vor obţine banii ac eştia pentru drumurile locale.”
Guvernul nu are dreptul să plafoneze taxele locale
O altă propunere criticată de autorităţile locale este plafonarea taxelor locale care la fel va subţia bugetele localităţilor şi vine în contradicție cu principiul descentralizării financiare, spune Viorel Furdui: „Este strigător la cer de fapt şi suntem indignaţi foarte mult deoarece aceasta este a patra încercare din ultimii şase ani şi a doua încercare doar în acest an sub influenţa unor cercuri foarte înguste de afacerişti care încearcă din contul autorităţilor locale să mai economisească nişte sume. Se încalcă însăşi decizia Curţii Constituţionale care a în 2014 a decis că Guvernul nu are dreptul să plafoneze taxele locale.”
Documentul prevede şi propuneri bune, potrivit unor experți, cum ar fi optimizarea taxei pe valoare adăugată în agricultură, ceea ce nu va mai admite acumularea de datorii a statului față de agricultori. Politica fiscală propusă de Guvern mai trebuie să treacă şi de votul Legislativului cu o majoritatea parlamentară șubredă. Prin urmare, cred exerţii, deocamdată nu există nici o certitudine că documentul elaborat de executivului, mai ales propunerile ce au stârnit discuții, o să devină lege.
