Your browser doesn’t support HTML5
Președinta Maia Sandu ceruse Guvernului și Parlamentului, încă la mijlocul lunii martie 2023, să creeze Curtea Anticorupție – o instanță care să judece dosarele de mare corupție. Consiliul Superior de Securitate (CSS), condus de Maia Sandu, recomanda crearea acestei instanțe în trei luni. De atunci și până acum s-au scurs un an și opt luni, timp în care Curtea Anticorupție, din planurile guvernării, a luat forma unor colegii Anticorupție – la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel Chișinău. Un proiect de lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție a ajuns pe masa deputaților, dar nu a fost votat încă în lectură finală.
Ținând cont de toate procesele de organizare ce vor urma după adoptarea legislației, noul sistem pentru judecarea cauzelor de corupție ar putea să devină funcțional abia în toamna anului viitor, susține invitata podcastului „În esență...”. Adică la cam doi ani și jumătate distanță de când Maia Sandu și CSS cereau crearea Curții Anticorupție „în trei luni.”
Politicul și-a dorit una, sistemul alta
Vorbind în podcast, Livia Mitrofan a explicat că formarea unei Curți Anticorupție ar fi durat mai mult timp și ar fi avut și costuri mai mari. „Noi [sistemul judiciar] am convins politicul că e mai eficient să fie create colegii și nu Curte Anticorupție”, spune Livia Mitrofan. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dispus crearea, în regim de testare, din februarie 2024, a unor complete de judecată, care au dovedit că poate fi mărită eficiența și viteza de examinare a dosarelor de corupție, fiind pronunțate în jur de 50 de sentințe pe asemenea cauze.
Pe de altă parte, din februarie până acum, procurorii au trimis în instanță 37 de dosare de corupție. E puțin, spune Livia Mitrofan, asta sugerând scăderea capacităților Procuraturii Anticorupție. Dacă s-au expediat 37 de cauze în 9 luni, atunci cu ce se vor ocupa cei 15 judecători anticorupție?, se întreabă Mitrofan. Judecătoarea este de părere că separarea competențelor, la nivel legislativ, dintre CNA [corupția mică] și Procuratura Anticorupție [marea corupție] „a fost o greșeală strategică”, deoarece PA a fost lăsată fără ofițeri de investigație și ofițeri de urmărire penală.
În podcast, Livia Mitrofan descrie mecanismul de examinare a cauzelor de corupție și circuitul dosarelor în sistemul judecătoresc anticorupție.
Cine va judeca dosarele?
Cauzele de corupție vor ajunge, mai întâi, la Judecătoria Chișinău. Acolo ar urma să activeze 15 magistrați anticorupție, iar cu tot cu asistenți și grefieri completele ar ajunge la aproape 50 de persoane. Aceștia vor avea un sediu și cancelarie separate. Următoarea treaptă de examinare a dosarelor va fi Curtea de Apel Chișinău. Aici ar urma să activeze șase judecători specializați. Curtea Supremă de Justiție va rămâne ca pârghie de atac pe dosarele de corupție, deși instanța nu este menționată ca parte a noului sistem judiciar anticorupție. Invitata podcastului spune că judecătorii acestor colegii ar urma să fie evaluați de membrii CSM.
Acum la Judecătoria Chișinău activează șase judecători specializați pe cauze de corupție, iar la Curtea de Apel nu sunt asemenea magistrați, menționează Livia Mitrofan.
Deocamdată nu este limpede care vor fi costurile noului sistem judecătoresc anticorupție, fiind prevăzute doar valorile de referință pentru calcularea salariilor judecătorilor și personalului. Potrivit Liviei Mitrofan, un judecător anticorupție va ridica un salariu lunar net de circa 50.000 de lei (în jur de 2,6 mii de euro) – o retribuție motivantă, deși nu „precum ne-am dorit noi.”
Alte chestiuni discutate în podcast
- Experții au recomandat decidenților PAS încă prin 2019 să creeze o instanță de judecare a dosarelor de corupție. De ce s-au mișcat lucrurile atât de lent pe acest segment?
- La modul practic, câte dosare de corupție examinează, în medie, pe an instanțele moldovene? 37 de dosare de corupție în 9 luni – e mult sau e puțin? Ce sugerează, de fapt, această cifră?
- E mai puţin important de ce culoare e pisica, contează să prindă șoareci... Că e Curte Anticorupție, că sunt colegii specializate pe dosare de corupție – important este ca ele să livreze rezultate... Punerea în funcție a colegiilor anticorupție va însemna oare o viteză și eficiență mai mare de examinare a cauzelor?
- Cum vor fi organizate colegiile anticorupție în cele două instanțe, și ce rol va juca Curtea Supremă de Justiție în acest nou sistem judecătoresc?
- Cum vor fi feriți magistrații anticorupție de ingerințe, inclusiv politice?
- Cum resimte sistemul și cum este influențat actul de justiție de schimbările frecvente ale legilor?
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în [aproape] fiecare zi de luni; „Laboratorul Social” – în zi de marți; „Pe agendă” – în fiecare zi de miercuri și, în fiecare zi de vineri, podcastul de informații și analize „Dincolo de știri”.