Întrebat dacă liderul de la Kremlin ar fi arestat dacă ar merge în vizită în Armenia, în contextul în care pe numele său este emis un mandat de arestare pentru rolul avut în deportarea copiilor ucraineni din zonele ocupate, Pașinian a refuzat să ofere un răspuns clar.
„Sunt niște subtilități legale – nu pot la moment să fac o analiză juridică pentru că asta e treaba juriștilor și cum am zis Armenia este un stat responsabil care trebuie să-și asume toate angajamentele internaționale, inclusiv care sunt în legătură cu Federația Rusă”, a spus premierul armean, fost jurnalist, într-un interviu acordat ziarului britanic The Telegraph.
Pașinian a opinat că problema ar fi una de natură strict juridică, în condițiile în care Putin se bucură de imunitatea oferită șefilor de stat.
„Armenia a avut ample reforme democratice și nu eu sunt cel care decide pe cine să arestăm sau nu”, a adăugat prim-ministrul Armeniei.
În mod tradițional, Rusia a fost un aliat al Armeniei, dar relațiile dintre cele două state au devenit tot mai tensionate în ultimii ani, în special după reizbucnirea războiului din Nagorno-Karabah, încheiat cu victoria Azerbaidjanului.
O instanță internațională nerecunoscută de mari puteri
La 1 februarie, Armenia a aderat oficial la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, devenind a 124-a țară membră, ceea ce înseamnă că guvernul de la Erevan este obligat să pună în executarea deciziile instanței de la Haga. Decizia aderării a fost dur criticată de Moscova.
### Vezi și... ### Curtea Internațională de la Haga a emis mandat de arestare împotriva lui Putin, acuzat de crime de război în UcrainaCurtea Penală Internațională a fost fondată în 1998, începându-și activitatea în 1 iulie 2002. Este formată din 18 magistrați, care au fost învestiți în funcție pe 11 martie 2003. Instanța judecă și condamnă persoanele vinovate de crime de genocid, de război, contra umanității. Imunitățile deținute de șefii de stat sau alți oficiali nu-i exonerează de răspundere pe aceștia.
Activitatea și deciziile Curții nu sunt recunoscute însă de țări importante cum ar fi Statele Unite, Rusia, China sau Israel. SUA și Israel au semnat inițial tratatul, dar ulterior și-au retras semnăturile.