Agenda vizitei premierului Recean în capitala Slovaciei cuprinde, potrivit unui comunicat de presă al guvernului moldovean, discuții despre „consolidarea relațiilor moldo-slovace și identificarea noilor oportunități de colaborare în domeniile de interes comun”.
Se va semna, potrivit aceluiași comunicat, un document pentru evitarea dublei impozitări și prevenirea evaziunii fiscale.
Recean urma să aibă întrevederi cu cei trei politicieni cu cea mai mare putere din Slovacia de azi: premierul Robert Fico, președintele Peter Pellegrini și președintele parlamentului, Peter Žiga.
Tustrei sunt considerați însă pilonii uneia din cele mai problematice guvernări din UE și NATO, care are și simpatii pro-ruse, și care riscă să fie penalizată pentru derapajele antidemocratice prin înghețarea unor fonduri de la Bruxelles.
Robert Fico: „Scuzați-mă că n-am murit!”
Premierul Fico, la 59 de ani deja un veteran al politicii slovace, este un populist de stânga, cu accente naționaliste, revenit la putere după alegerile din toamna trecută, cu promisiunea de oprire a scumpirilor și de încetare a ajutorului militar pentru Ucraina.
În mai 2024, Fico a fost victima unei tentative de asasinat într-un oraș de provincie, pus pe seama unui scriitor cu vederi naționaliste. Fico și aliații lui au acuzat fără dovezi opoziția pro-occidentală și presa independentă că ar fi creat și ar crea în continuare condiții pentru asasinate politice. „Scuzați-mă că n-am murit!”, le-a spus Fico, sarcastic, jurnaliștilor, după ce a revenit la serviciu.
Polițiștii îl arestează la 15 mai, la Handlova, pe scriitorul naționalist Juraj Cintula, care a tras cu pistolul în Fico. Aliații lui Fico au lăsat o vreme opinia publică să creadă că ar fi fost vorba de cineva cu vederi liberale, pro-EU, mărind tensiunea în societate.
Arhitectul unei reforme în justiție despre care criticii au spus că i-a ferit câțiva aliați de condamnări, ca și al unei campanii de „domesticire” a presei publice independente, Fico este mai cunoscut în străinătate ca omul care a spus în campanie: „Nu voi mai da un glonț Ucrainei, când voi veni la putere”.
S-a ținut de cuvânt (cel puțin în ce privește livrările din partea statului, nu din sectorul privat) iar nu mai departe decât săptămâna aceasta a pornit un conflict verbal deschis cu Ucraina, spunând că prin țara vecină cu a sa „circulă unități militare naziste” - o formulă preluată vizibil din repertoriul Kremlinului.
Ca și spicherul și președintele de la Bratislava, Pellegrini și Žiga, sau ca și premierul maghiar Viktor Orbán, Fico vrea ca Kievul să se așeze la masa negocierilor cu Moscova. Ucraina și aliații ei apropiați spun că asta ar fi capitulare.
Peter Pellegrini: omul (ne)despărțit de Fico
Victoria lui Peter Pellegrini (48 de ani) la alegerile prezidențiale din primăvara anului 2024 a completat tabloul conducerii de la Bratislava cu politicieni sceptici față de lupta de apărare a Ucrainei, supărați pe o Uniune Europeană care le critică politicile și pe presa independentă de acasă și din străinătate.
Despre Peter Pellegrini se crede că este mai blând ca Fico, dar împărtășește viziunile fostului său coleg de partid.
El i-a luat locul președintei Zuzana Čaputová, o democrată liberală respectată în Occident, dar atacată mereu și adesea vulgar de Fico și oamenii lui, în țară.
Pellegrini a ajuns la vârf cu un partid (Hlas) desprins din partidul lui Fico (Smer).
La începutul lunii septembrie, de Ziua Constituției slovace, tustrei liderii de la Bratislava au semnat un document în care proclamă apartenența Slovaciei la comunitatea euroatlantică – după ce li s-a reproșat că îndreaptă țara spre est – dar insistă că nimeni nu are dreptul să se amestece în politica internă slovacă.
„Cei mai înalți oficiali constituționali au confirmat astăzi că Slovacia dorește să continue să fie un membru valid al UE sau NATO, pe deplin conștient de drepturile și obligațiile sale. Cu toate acestea, vrem să fim un membru mândru și suveran al acestor organizații. Să nu ne fie frică să vorbim cu o voce suverană în străinătate, pentru că chiar și un stat mic precum Slovacia are dreptul să promoveze interesele cetățenilor săi în străinătate", a spus Pellegrini la ceremonie.
Peter Žiga – omul scăpat de dosar
Președintele Consiliului Național (parlamentul unicameral al Slovaciei) tocmai a scăpat de un dosar din 2020, prescris chiar astăzi, 10 septembrie, în care era învinuit de corupție, pentru fapte din vremea când era ministrul Economiei.
Peter Žiga (în dreapta) râde cu ministrul maghiar al Externelor, Peter Szijjarto, într-o imagine de pe vremea când el însuși era ministrul Economiei (2017)
Potrivit magistraților, un om de afaceri ar fi plătit pentru Žiga (52 de ani) mită la poliție, pentru ca lui și familiei lui să nu i se deschidă dosar pentru evaziune fiscală. Cercetările s-au tărăgănat, iar noul guvern Fico a pus în practică o reformă a justiției numită de opoziție „decriminalizarea corupției”, în baza căreia acuzațiile la adresa șefului actual al parlamentului slovac s-au prescris.
Žiga s-a aflat recent în atenția presei dintr-un motiv oarecum picant: a mers la campionatul de fotbal Euro 2024 din Germania cu avionul guvernamental, împreună cu alți microbiști de frunte, din guvern, fără să anunțe vreo deplasare de serviciu.
Ce poate da Slovacia vecinelor din Est?
Toate țările membre în UE sunt în favoarea aderării R. Moldova la blocul cu 27 de membri, când va fi pregătită, iar Slovacia nu face excepție.
În principiu, Bratislava este și în favoarea primirii Ucrainei, deosebindu-se în acest punct de vecina ei de la sud, Ungaria, care susține că ucrainenii nu sunt pregătiți pentru așa ceva.
Slovacia, care a fost pe vremuri un fel de tigru economic central-european, dar trece acum printr-o perioadă mai puțin strălucită în acest domeniu, ajută Moldova în cadrul programului SlovakAid încă din 2014, când Chișinăul a semnat Acordul de Asociere la Uniunea Europeană.
Tristețea vecinilor cehi
În presa cehă, care din motive istorice și culturale urmărește atent evoluțiile din Slovacia vecină, apar însă în aceste zile numeroase comentarii care sugerează că acum, cu regimul Fico la putere, „lecția slovacă” pentru democrațiile est-europene este una de tip „nu faceți ca noi”.
„Cu noua sa putere, Fico distruge statul de drept, intimidează societatea civilă, judecătorii, polițiștii, jurnaliștii și orientează politica externă a Slovaciei spre est”, a scris analistul politic Petr Šabata într-un articol pentru radioul public ceh, intitulat „Care este lecția Slovaciei pentru orice guvern ar veni la putere în Cehia”.
În alt comentariu, pentru Český rozhlas Plus (fosta Europă Liberă în cehă), Luboš Palata este de acord, și conchide, trist: „Acum nu este momentul prieteniei. De Slovacia lui Fico trebuie să ne ținem departe”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te